Tulburarea care trece neobservată la fetițe: diferența dintre ADHD și AuDHD
Dr. Amani Diana Rusu, medic psihiatru și psihoterapeut atrage atenția despre „o categorie de copii care păcălesc sistemul”. Aceasta explică diferența dintre ADHD și AuDHD, tulburarea de neurodezvoltare care trece de multe ori nesesizată la fetițe.
Tot mai mulți specialiști vorbesc despre o realitate ignorată în sistemele de diagnostic: fetițele cu tulburări de neurodezvoltare nu arată la fel ca băieții și, din acest motiv, sunt adesea trecute cu vederea.
Dr. Amani Diana Rusu explică diferențele dintre ADHD, autism și AuDHD și semnalele subtile care pot indica această condiție.
Sensibilitatea excesivă poate fi un semn de AuDHD
Potrivit medicului, fetițele cu profil mixt, ADHD și autism, nu sunt, de regulă, cele care creează probleme. Dimpotrivă, ele depun un efort uriaș pe timpul zilei de a menține ritmul celorlalți, însă la final devin mult mai sensibile la stimuli.
„Fetițele cu profil mixt, ADHD și autism. De foarte multe ori, ele nu sunt copiii care deranjează ora, ci copiii care se consumă enorm pe interior pentru a părea „normale”.
Poate că ai acasă o fetiță care pare un paradox. Adică, pe de-o parte, poate fi foarte creativă, vorbește neîncetat, caută mereu noutatea. Acesta este ADHD-ul.
Pe de altă parte, se blochează dacă îi schimbi traseul spre școală, are ritualuri stricte la culcare sau refuză categoric anumite haine din cauza texturii, taie etichetele. Acesta este autismul”, explică aceasta pe TikTok.
De ce sunt diagnosticate târziu fetițele
Unul dintre motivele principale este capacitatea lor de adaptare socială. Ele observă comportamentele celorlalți și le imită.
„Fetițele sunt maestre în camuflaj. Iar testele au fost concepute pentru băieței.
O fetiță neurodivergentă nu va arăta mereu că este copleșită. Ea va observa grupul de joacă, va învăța replicile celorlalte fetițe ca pe un scenariu și le va replica. Se numește „masking”, dar prețul acestui spectacol este o epuizare cruntă la finalul zilei, cu meltdown-uri emoționale.
Fie că fiica ta plânge din cauza unei cusături la șosete sau refuză mâncarea dacă are o anumită consistență, nu este răsfăț. Pentru creierul ei, acea atingere sau acea textură se simte ca o agresiune fizică. Mișcările repetitive, pe care le numim stereotipii, pot fi, de fapt, modul ei de a se liniști într-o lume care se simte prea mult”, continuă medicul.
Conflictul interior: între impuls și nevoie de control
Un aspect definitoriu al AuDHD este tensiunea internă constantă.
„Cel mai greu este conflictul lor interior. Partea ADHD vrea aventură, dar partea autistă vrea siguranță.
Dacă o fetiță care este descrisă ca fiind cuminte, dar sensibilă sau deșteaptă, dar împrăștiată, privește puțin mai aproape, pentru că neurodivergența la fete nu apare ca în manualele vechi.
Nu au nevoie să fie reparate, ci mai degrabă au nevoie să fie înțelese”, explică Dr. Amani Diana Rusu.
@dr.amanidianarusu Fetițele AuDHD - ADHD + Autism Disclaimer important: Acest video oferă doar informații de orientare și nu înlocuiește un consult medical. Neurodivergența este extrem de complexă, iar simptomele pot fi ușor confundate cu alte tablouri clinice (traumă, anxietate sau tulburări senzoriale izolate). Un diagnostic real nu se pune pe baza unui clip online, ci doar în cabinet, în urma unei anamneze clinice amănunțite și a unei evaluări psihiatrice riguroase. Dacă te regăsești în aceste semne, folosește curiozitatea ca pas către un specialist, nu ca pe o etichetă finală. #neurodivergent #adhd #autism #audhd #MentalHealth ♬ original sound - Dr. Amani Diana Rusu
Cum se resimte AuDHD-ul la adulți?
Tulburarea nu dispare odată cu vârsta, ci poate deveni chiar mai greu de identificat. Mulți adulți ajung să fie diagnosticați greșit cu depresie sau anxietate.
„Mă simt ca o actriță, mimez interesul, nu înțeleg ce emoții am, simt un gol constant și uneori nici nu știu dacă îmi iubesc familia. Asta îmi spunea o tânără în cabinet. Mulți ar putea spune depresie, anxietate, dar uneori diagnosticul este ratat, pentru că poate fi AuDHD, adică o combinație între ADHD și autism”, exemplifică Dr. Amani Diana Rusu.
Cum interpretăm ce simte persoana respectivă?
- „Mă simt ca o actriță” înseamnă masking, adică o adaptare social învățată
- „Nu știu ce simt” înseamnă alexitimie, dificultatea reală de a identifica emoțiile
- „Simt un gol” nu înseamnă lipsă de emoții, înseamnă epuizare nervoasă.
Semne frecvente ale AuDHD la adulți
Neurodivergența la fete nu se manifestă conform tiparelor clasice, iar recunoașterea timpurie poate face diferența între suferință tăcută și sprijin adecvat.
„Nu este că nu simți, este că nu mai ai acces la ceea ce simți. Dacă este AUDHD, apar de obicei și alte lucruri:
- Oboseale extremă după interacțiuni sociale. Nu vorbim despre lipsă de chef, ci nevoia de a te retrage complet.
- Sensibilitate la zgomote, la lumini sau la texturi
- Nevoie de control, chiar dacă în interior este haos.
- Perioade în care te pierzi complet într-un interes
- Blocajul în sarcini simple, deși știi ce ai de făcut. Poți să ai zile foarte productive, urmate de zile în care nu poți să faci nimic.
De aceea apare acea senzație că ești diferită de mic copil, fără să știi de ce. În AuDHD se întâmplă ceva foarte simplu. ADHD-ul caută stimulare, în timp ce autismul caută control.
Creierul trage în două direcții diferite. Și când devine prea mult, se deconectează. Atenție! Dacă ai doar gol interior, lipsă de energie, poate fi depresie. Dacă ai reacții emoționale intense, istoric de traumă, poate fi total altceva. AuDHD este constant, de ani de zile, în toate areile vieții”, încheie Dr. Amani Diana Rusu.
@dr.amanidianarusu AuDHD - combinația dintre autism și ADHD Acest video este doar o explicație simplificată. Diagnosticul nu se pune după vizionarea unui video, ci în urma unei evaluări complete, unde luăm în calcul mult mai multe simptome și contextul fiecărei persoane. #neurodivergent #adhd #autism #audhd ♬ original sound - Dr. Amani Diana Rusu
Depresia poate cauza pierderi de memorie. Cum facem față deficiențelor cognitive induse de depresie
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
Tulburarea de stres post-traumatic: simptome și metode de tratament. Cum apare și ce impact are asupra sănătății mintale
De ce este dificil să menții un stil de viață sănătos? Construirea obiceiurilor sănătoase nu trebuie să fie o luptă cu tine însuți
Psihopatia: mecanismele și efectele unei tulburări complexe de personalitate. Cum recunoști un sociopat față de un psihopat
Schimbările mici din rutina zilnică ce pot ameliora depresia. Sănătatea mintală îmbunătățită de somn, soare și exerciții fizice
Depresia afectează milioane de oameni la nivel global, iar schimbările simple în stilul de viață pot sprijini gestionarea acestei afecțiuni.
Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
Care este legătura dintre bipolaritate și anxietate. Cele mai mari provocări asociate cu cele două condiții
Cum să recunoști și să gestionezi epuizarea profesională. Principalele diferențe dintre burnout și depresie
EXCLUSIV Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
Depresia te îmbătrânește mai repede. Cercetătorii dezvăluie o creștere de 30% a riscurilor pentru sănătate
Acest lucru ne îmbătrânește prematur. Accelerează degradarea întregului organism. În plus, duce la apariția bolilor cronice.
EXCLUSIV Depresia, boala influențată de probleme cotidiene. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Pe primul loc ca incidență în patologia omului modern la nivel global
Campanie de testare a memoriei – 6-7 aprilie 2024. Dr. Cristina-Elena Dobre: Reducem distanța, teama și nesiguranța
Dependența: cum recunoști primele semne și ce metode de prevenție funcționează. Tulburări de consum și dependențe comportamentale
Cum să recunoști tulburarea de personalitate histrionică: simptome, cauze și tratament
Care este sursa motivației în psihicul uman și de ce avem nevoie de această forță pentru a reuși în viață
Ce se întâmplă după o experiență aproape de moarte. Ce este partea întunecată a "luminii de la capătul tunelului"
EXCLUSIV Una din cauzele care duc la afecțiuni mintale. Radu Leca: Comportamentul oscilează. Poate fi psihotic, isteric, furios, agresiv
Acesta este unul din motivele pentru care apar afecțiunile mintale. Care este eroarea fundamentală.
Autodiagnosticarea: cât de periculos este să te bazezi pe internet pentru a-ți pune un diagnostic
Bufeurile de la menopauză, semn de Alzheimer. Ce s-a descoperit în creierul femeilor la menopauză
EXCLUSIV Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
