Infarctul poate apărea și la 30-35 de ani. Dr. Tudor Ciuhodaru explică cele 4 semne de alarmă pe care tinerii le confundă cu indigestia, stresul sau atacul de panică.
Aproape 1 din 10 cazuri de infarct apar la persoane cu vârsta sub 40 de ani, iar incidența continuă să crească. În astfel de situații, recunoașterea rapidă a simptomelor poate face diferența.
Conf. univ. dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar de medicină de urgență, atrage atenția asupra celor mai importante semne care pot anunța un infarct și avertizează că întârzierea diagnosticului și a tratamentului poate avea consecințe grave.
Nu toate infarctele debutează cu durerea toracică intensă pe care mulți oameni o asociază cu această urgență medicală. Uneori, simptomele pot părea digestive, musculare sau chiar asemănătoare unui atac de panică.
"Durere toracică anterioară intensă, cu caracter de constricție, presiune, arsură, greutate, strângere sau sfredelire, care iradiază în umărul și brațul stâng și durează mai mult de câteva minute", explică medicul.
Acesta este unul dintre cele mai cunoscute semne ale infarctului și nu trebuie pus automat pe seama oboselii sau a stresului.
Greața, vărsăturile, durerile abdominale sau arsurile epigastrice pot apărea în infarct și pot fi confundate ușor cu o indigestie, un reflux sau un exces alimentar.
Tocmai această asemănare poate întârzia prezentarea la medic.
Disconfortul poate apărea la nivelul gâtului, brațelor, umerilor sau spatelui.
"Sunt puse adesea pe seama efortului fizic sau afecțiunilor osteo-articulare", avertizează conf. univ. dr. Tudor Ciuhodaru.
Dacă durerea apare brusc, fără o explicație evidentă, mai ales împreună cu alte simptome, este nevoie de evaluare medicală.
Senzația de lipsă de aer, sufocarea, respirația sacadată, palpitațiile, amețeala, oboseala sau transpirația abundentă pot apărea brusc și fără legătură cu intensitatea efortului.
În anumite cazuri, acestea pot fi semnele unei urgențe cardiace.
Vârsta oferă o protecție tot mai redusă atunci când există factori de risc cardiovascular.
"Protecția oferită de vârstă a fost treptat compromisă de prevalența crescută a factorilor de risc clasici, dar și de apariția unor factori noi pentru această categorie de vârstă: stres cronic, muncă de noapte, somn insuficient cantitativ sau calitativ", mai explică conf. univ. dr. Tudor Ciuhodaru.
Medicul enumeră și alimentația de tip fast-food sau hiperprocesată, hipercoagulabilitatea, consumul de droguri, bolile autoimune și inflamația cronică printre factorii care pot contribui la creșterea riscului.
Printre factorii de risc enumerați de medic se află:
Conf. univ. dr. Tudor Ciuhodaru spune că infarctul nu mai poate fi privit drept o problemă exclusivă a persoanelor vârstnice.
"Înainte, infarctul era considerat apanajul celor de peste 65 de ani, dar acum numărul cazurilor la tineri a crescut de 3 ori. Am tratat pacienți și de 30-35 de ani", a explicat conf. univ. dr. Tudor Ciuhodaru, pe pagina sa de Facebook.
Mesajul este important mai ales pentru persoanele tinere care ignoră simptomele tocmai pentru că li se pare imposibil să aibă o problemă cardiacă.
Un alt risc este interpretarea greșită a manifestărilor.
Durerea în piept, palpitațiile, senzația de sufocare, amețeala și transpirațiile pot apărea atât în atacurile de panică, cât și în unele urgențe cardiace. Diferența nu poate fi stabilită în siguranță doar pe baza impresiei persoanei afectate.
"Riscul de infarct este adesea subestimat. Simptomele sunt neglijate sau etichetate drept "atacuri de panică"", atrage atenția medicul.
Prevenția începe cu controlul factorilor de risc. Medicul recomandă renunțarea la fumat, reducerea stresului, mișcare, scăderea în greutate atunci când este necesar și controlul tensiunii arteriale.
De asemenea, evaluarea cardiovasculară poate include EKG-ul, precum și verificarea colesterolului și glicemiei, în funcție de vârstă și de factorii individuali de risc.
"Chiar dacă nu sunteți sigur că aveți simptomele unui infarct miocardic, este bine să consultați un medic. Evitați automedicația. Terapia după ureche în infarct este letală!", subliniază conf. univ. dr. Tudor Ciuhodaru.
Ce droguri au fost găsite la UNTOLD și care este efectul acestora. Pastilele cu prescripție medicală, folosite ca droguri.
DSP București a anunțat care sunt spitalele care asigură urgențele medicale, altele decât COVID-19, de Crăciun.
Doi bărbați, care au suferit arsuri grave într-un incendiu din localitatea Inotești, se află acum la Spitalul Județean Prahova.
Când sughițul devine o urgență medicală. Alături de alte două simptome, acesta poate fi semnul unui AVC.
Mustul preparat în această perioadă poate reprezenta un real pericol pentru sănătate. De ce și la ce trebuie să ai foarte mare grijă.
Actorul George Clooney a fost internat de urgență după ce a slăbit 11 kilograme pentru un rol.
Medicul Radu Țincu a rupt tăcerea despre țuică. Cât de toxică este și cum putem să orbim sau să murim de la ea.
Ce ar trebui să știi despre anevrismul cerebral? Cum se manifestă, cât de grav este și ce tratamente sunt disponibile?
Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare - SMURD - celebrează astăzi 31 de ani de la înființare.
O fetiță din Suceava a ajuns din parc la spital după ce părinții au văzut o căpușă uriașă prinsă de capul ei.
Un nou tratament ar putea reduce semnificativ tensiunea arterială. Care este particularitatea acestuia.
