AI greșește diagnosticul în 80% din cazuri! Dr. Tudor Ciuhodaru avertizează asupra pericolului și spune cum s-a schimbat atitudinea pacienților.
Automedicația a căpătat forme noi și extrem de periculoase în era digitală. Dacă în trecut sfaturile veneau de la vecini sau de la "farmacia de la colț", astăzi pacienții își pun diagnosticul singuri, folosind algoritmi de Inteligență Artificială sau căutări pe internet. Dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar medicină de urgență, trage un semnal de alarmă asupra acestui fenomen care trimite tot mai mulți oameni la spital în stare critică.
În era în care inteligența artificială pare să aibă răspuns la orice întrebare, o analiză recentă publicată în Jama Network Open aruncă în aer încrederea în "doctorul digital".
Studiul, realizat de experții de la Mass General Brigham, demonstrează că modele precum ChatGPT sau Gemini eșuează lamentabil în fața cazurilor clinice complexe, oferind diagnostice eronate în peste 80% din situațiile cu date incomplete.
Tranziția de la metodele tradiționale de automedicație la cele tehnologice nu a eliminat riscurile, ci le-a amplificat. Pacienții caută soluții rapide și confortabile, fără să realizeze că un algoritm nu poate înlocui examenul clinic și experiența unui medic.
"S-a trecut de la "bunica din bloc" sau farmacia de la colțul străzii, farmacia cu termenul de "licoare", și de la ceilalți binevoitori care spun că au fost tratați și cât de bine le-a fost cu nu știu ce pastile. Acum s-a trecut la aceste chestii ingenioase. Pacientul spune cam ce are, întreabă ce medicație ar trebui să ia și, evident, recurge la tot felul de tratamente", a explicat conf.univ.dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar urgențe, șef UPU Spitalul Clinic de Urgență prof.dr. Nicolae Oblu, în exclusivitate pentru DC Medical.
Cea mai mare capcană a utilizării tehnologiei în medicină fără supraveghere este interpretarea eronată a simptomelor grave. O durere care pare banală în fața unui ecran poate marca, în realitate, debutul unei urgențe vitale. Orice minut pierdut în fața unui chat de AI scade șansele de supraviețuire în cazul afecțiunilor acute.
Dr. Tudor Ciuhodaru avertizează asupra erorilor de diagnostic care pot apărea.
"De exemplu, o durere toracică pe care inteligența artificială ar putea să o interpreteze ca nevralgie intercostală, când de fapt poate fi infarct. Sau când vorbim despre parestezii la nivelul feței, deviație de comisură bucală sau tulburări de mobilitate, care pot fi puse pe seama unor afecțiuni osteoarticulare sau minore, dar în realitate pot fi semne de accident vascular cerebral", a explicat conf.univ.dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar urgențe, șef UPU Spitalul Clinic de Urgență prof.dr. Nicolae Oblu, în exclusivitate pentru DC Medical.
Motivele pentru care oamenii evită cabinetele medicale sunt diverse, de la birocrație până la dorința de a obține un răspuns instantaneu. Totuși, economia de timp pe care o promite internetul se transformă adesea într-un cost imens plătit cu propria sănătate.
Tehnologia are rolul ei, însă discernământul rămâne esențial. Medicul subliniază că sistemul de educație trebuie să integreze noțiuni de sănătate încă de la vârste fragede, pentru ca viitorii pacienți să înțeleagă când este cazul să lase telefonul din mână și să sune la 112.
"Repet mereu ideea educației pentru sănătate, predată încă din școală. Fără a nega rolul inteligenței artificiale, aceasta trebuie folosită cu discernământ și în anumite situații. Poate fi utilă, o folosim, dar nu te poți baza doar pe așa ceva, mai ales în lucruri majore. Orice întârziere în astfel de situații de urgență poate fi letală, cum este în cazul infarctului miocardic acut sau al accidentului vascular cerebral", a explicat conf.univ.dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar urgențe, șef UPU Spitalul Clinic de Urgență prof.dr. Nicolae Oblu, în exclusivitate pentru DC Medical.
Un studiu recent realizat de Mass General Brigham și publicat în Jama Network Open trage un semnal de alarmă: inteligența artificială eșuează frecvent în a oferi diagnostice corecte, în special atunci când datele sunt incomplete.
Principalele concluzii ale studiului:
Experții avertizează că principala piedică rămâne fenomenul de "halucinație". În momentul în care algoritmul nu găsește o soluție clară sau îi lipsesc date esențiale, acesta tinde să inventeze informații pentru a genera un răspuns, inducând astfel utilizatorii în eroare.
Deși performanța AI depinde direct de volumul de date primite, instrumentele actuale rămân nesigure pentru auto-diagnosticare, având un potențial ridicat de a trimite pacienții pe piste medicale false.
Ce nu ți-a spus nimeni despre biopsia clasică. Adevărul care te va surprinde.
Accesul inegal la servicii medicale pune în pericol sănătatea românilor și exercitarea democratică.
Acesta este tratamentul care elimină cancerul. Funcționează în cazul fiecărui pacient și este folosit și în România.
