Cercetătorii de la Universitatea din Texas Health San Antonio au descoperit că o bacterie intestinală, prezentă în cantități mai mici la pacienții cu lupus, poate avea efecte benefice atunci când este reintrodusă în organism.
Descoperirea, publicată în revista științifică Nature Communications, deschide o direcție nouă în cercetarea lupusului: tratamente care nu doar controlează simptomele, ci încearcă să influențeze cauza unor dereglări ale sistemului imunitar.
Echipa de cercetători de la Facultatea de Medicină „Joe R. și Teresa Lozano Long” a Universității din Texas a identificat o diferență importantă în microbiomul intestinal al persoanelor cu lupus.
Microbiomul reprezintă ecosistemul format din miliarde de microorganisme care trăiesc în intestin și care influențează digestia, inflamația și chiar modul în care funcționează sistemul imunitar.
Oamenii de știință au observat că pacienții cu lupus aveau niveluri reduse ale bacteriei Faecalibacterium prausnitzii (F. prausnitzii).
Atunci când această bacterie a fost administrată suplimentar în modele animale cu lupus, cercetătorii au observat o reducere semnificativă a markerilor asociați bolii.
„Este pentru prima dată în cercetarea privind lupusul când am identificat o bacterie a cărei prezență este redusă și care, odată reintrodusă, are un efect benefic”, a explicat dr. Laurence Morel, profesor la Departamentul de Microbiologie, Imunologie și Genetică Moleculară, conform Medical Xpress.
Lupusul eritematos sistemic este o boală autoimună în care sistemul de apărare al organismului începe să atace propriile țesuturi sănătoase.
Practic, „soldații” sistemului imunitar confundă propriul organism cu un inamic și declanșează inflamație.
Boala poate afecta:
Simptomele diferă foarte mult de la o persoană la alta, iar unii pacienți ajung să consulte mai mulți specialiști înainte de a primi un diagnostic.
În prezent, tratamentul se bazează în principal pe medicamente care reduc activitatea sistemului imunitar, inclusiv corticosteroizi și alte imunosupresoare.
Aceste terapii pot controla boala, însă pot avea efecte adverse importante: creștere în greutate, retenție de lichide, risc mai mare de infecții și complicații cardiovasculare.
Legătura dintre intestin și sistemul imunitar este studiată intens de aproximativ un deceniu.
Cercetările anterioare au arătat că microbiomul persoanelor cu lupus diferă de cel al oamenilor sănătoși și că anumite bacterii pot fi asociate cu evoluția bolii.
Bacteria F. prausnitzii are un rol special deoarece ajută la transformarea fibrelor alimentare în substanțe numite acizi grași cu lanț scurt, printre care se află butiratul.
Butiratul este important pentru sănătatea intestinului deoarece:
Când această bacterie este redusă, intestinul poate deveni mai vulnerabil, iar organismul poate intra într-o stare mai proinflamatoare.
„Dacă ai mai puține bacterii care digeră acele fibre, ai mai puțini acizi grași cu lanț scurt și o stare mai proinflamatorie”, a explicat Yong Ge, profesor asistent și coautor al studiului.
În experimente, reintroducerea bacteriei a dus nu doar la modificări ale microbiomului, ci și la îmbunătățirea unor aspecte ale răspunsului imun.
Cercetătorii au observat efecte pozitive asupra rinichilor și splinei – organe care pot fi afectate în lupus.
Mecanismul exact nu este încă pe deplin descifrat, însă oamenii de știință cred că bacteria acționează indirect: schimbă modul în care microbiomul intestinal procesează nutrienții și favorizează un mediu mai sănătos în intestin.
„Am fost foarte încântați că o singură tulpină probiotică poate avea un impact atât de mare”, a spus Ge.
Deși probioticele sunt populare și se găsesc în multe suplimente, cercetătorii avertizează că bacteriile nu sunt interschimbabile.
F. prausnitzii are proprietăți specifice și nu se găsește în mod obișnuit în produsele probiotice disponibile fără prescripție medicală.
Un obstacol important este faptul că această bacterie este extrem de sensibilă la oxigen și își pierde rapid activitatea atunci când este expusă la aer.
De asemenea, pentru menținerea unui nivel eficient în organism ar putea fi necesară administrarea repetată.
Așadar, descoperirea nu înseamnă că un iaurt sau un supliment obișnuit poate trata lupusul, ci că oamenii de știință au identificat o posibilă „piesă lipsă” într-un mecanism complex al bolii.
Cercetătorii vor să afle acum ce substanțe produse de această bacterie sunt responsabile pentru efectele protectoare.
Echipa analizează metaboliții produși de microbiom pentru a identifica moleculele care pot influența inflamația și protecția imunitară.
În viitor, aceste descoperiri ar putea duce nu doar la tratamente cu probiotice, ci și la terapii bazate pe metaboliți sau pe modificări ale alimentației care să susțină bacteriile benefice.
Cercetătorii investighează deja modul în care dieta, microbiomul și sistemul imunitar pot fi combinate într-o nouă strategie împotriva lupusului.
O singură genă poate genera peste 5.000 de variante genetice care permit cancerului să se dezvolte necontrolat.
Mutația genetică descoperită de oamenii de știință ar putea contribui la crearea unor medicamente pentru trei boli care afectează mușchii și creierul.
Românii sunt dezamăgiți că le ies analizele medicale bune și nu le mai refac anual, așa cum recomandă medicii.
Cine trebuie să ia IOD în caz de atac nuclear. Ce trebuie să faci în cazul unui astfel de dezastru.
Analizele medicale sunt esențiale pentru diagnosticarea unor boli.
Imunoglobulinele au un rol determinant pentru menținerea sistemului imunitar. Unde le găsim.
Superbacteriile, adică bacteriile rezistente la antibiotice, reprezintă o problemă de sănătate la nivel global.
Certificatul de virginitate a fost eliminat. Ordinul a fost publicat în Monitorul Oficial.
Ce este fentanilul, substanța care l-a ucis pe rapperul Coolio. Cui îi este prescris și cum se administrează.
Colesterolul mărit stă la baza unor afecțiuni care vă pot pune viața în pericol. Află care sunt semnele pe care le transmite organismul.
Lipsa acestui nutrient poate pune viața în pericol. Este considerat mai nociv decât fumatul. Crește riscul de moarte prematură.
De ce avem impresia că persoanele decedate zâmbesc. Ce se petrece, de fapt, după deces.