O bacterie care trăiește în mod natural în intestin ar putea deveni cheia unui nou tip de tratament pentru lupus, o boală autoimună complexă, care afectează milioane de oameni și pentru care medicina încă nu are un remediu.
Cercetătorii de la Universitatea din Texas Health San Antonio au descoperit că o bacterie intestinală, prezentă în cantități mai mici la pacienții cu lupus, poate avea efecte benefice atunci când este reintrodusă în organism.
Descoperirea, publicată în revista științifică Nature Communications, deschide o direcție nouă în cercetarea lupusului: tratamente care nu doar controlează simptomele, ci încearcă să influențeze cauza unor dereglări ale sistemului imunitar.
Echipa de cercetători de la Facultatea de Medicină „Joe R. și Teresa Lozano Long” a Universității din Texas a identificat o diferență importantă în microbiomul intestinal al persoanelor cu lupus.
Microbiomul reprezintă ecosistemul format din miliarde de microorganisme care trăiesc în intestin și care influențează digestia, inflamația și chiar modul în care funcționează sistemul imunitar.
Oamenii de știință au observat că pacienții cu lupus aveau niveluri reduse ale bacteriei Faecalibacterium prausnitzii (F. prausnitzii).
Atunci când această bacterie a fost administrată suplimentar în modele animale cu lupus, cercetătorii au observat o reducere semnificativă a markerilor asociați bolii.
„Este pentru prima dată în cercetarea privind lupusul când am identificat o bacterie a cărei prezență este redusă și care, odată reintrodusă, are un efect benefic”, a explicat dr. Laurence Morel, profesor la Departamentul de Microbiologie, Imunologie și Genetică Moleculară, conform Medical Xpress.
Lupusul eritematos sistemic este o boală autoimună în care sistemul de apărare al organismului începe să atace propriile țesuturi sănătoase.
Practic, „soldații” sistemului imunitar confundă propriul organism cu un inamic și declanșează inflamație.
Boala poate afecta:
Simptomele diferă foarte mult de la o persoană la alta, iar unii pacienți ajung să consulte mai mulți specialiști înainte de a primi un diagnostic.
În prezent, tratamentul se bazează în principal pe medicamente care reduc activitatea sistemului imunitar, inclusiv corticosteroizi și alte imunosupresoare.
Aceste terapii pot controla boala, însă pot avea efecte adverse importante: creștere în greutate, retenție de lichide, risc mai mare de infecții și complicații cardiovasculare.
Legătura dintre intestin și sistemul imunitar este studiată intens de aproximativ un deceniu.
Cercetările anterioare au arătat că microbiomul persoanelor cu lupus diferă de cel al oamenilor sănătoși și că anumite bacterii pot fi asociate cu evoluția bolii.
Bacteria F. prausnitzii are un rol special deoarece ajută la transformarea fibrelor alimentare în substanțe numite acizi grași cu lanț scurt, printre care se află butiratul.
Butiratul este important pentru sănătatea intestinului deoarece:
Când această bacterie este redusă, intestinul poate deveni mai vulnerabil, iar organismul poate intra într-o stare mai proinflamatoare.
„Dacă ai mai puține bacterii care digeră acele fibre, ai mai puțini acizi grași cu lanț scurt și o stare mai proinflamatorie”, a explicat Yong Ge, profesor asistent și coautor al studiului.
În experimente, reintroducerea bacteriei a dus nu doar la modificări ale microbiomului, ci și la îmbunătățirea unor aspecte ale răspunsului imun.
Cercetătorii au observat efecte pozitive asupra rinichilor și splinei – organe care pot fi afectate în lupus.
Mecanismul exact nu este încă pe deplin descifrat, însă oamenii de știință cred că bacteria acționează indirect: schimbă modul în care microbiomul intestinal procesează nutrienții și favorizează un mediu mai sănătos în intestin.
„Am fost foarte încântați că o singură tulpină probiotică poate avea un impact atât de mare”, a spus Ge.
Deși probioticele sunt populare și se găsesc în multe suplimente, cercetătorii avertizează că bacteriile nu sunt interschimbabile.
F. prausnitzii are proprietăți specifice și nu se găsește în mod obișnuit în produsele probiotice disponibile fără prescripție medicală.
Un obstacol important este faptul că această bacterie este extrem de sensibilă la oxigen și își pierde rapid activitatea atunci când este expusă la aer.
De asemenea, pentru menținerea unui nivel eficient în organism ar putea fi necesară administrarea repetată.
Așadar, descoperirea nu înseamnă că un iaurt sau un supliment obișnuit poate trata lupusul, ci că oamenii de știință au identificat o posibilă „piesă lipsă” într-un mecanism complex al bolii.
Cercetătorii vor să afle acum ce substanțe produse de această bacterie sunt responsabile pentru efectele protectoare.
Echipa analizează metaboliții produși de microbiom pentru a identifica moleculele care pot influența inflamația și protecția imunitară.
În viitor, aceste descoperiri ar putea duce nu doar la tratamente cu probiotice, ci și la terapii bazate pe metaboliți sau pe modificări ale alimentației care să susțină bacteriile benefice.
Cercetătorii investighează deja modul în care dieta, microbiomul și sistemul imunitar pot fi combinate într-o nouă strategie împotriva lupusului.
Toaletele publice sunt printre cele mai murdare locuri. Aici, riscul de îmbolnăvire este ridicat.
Românii sunt dezamăgiți că le ies analizele medicale bune și nu le mai refac anual, așa cum recomandă medicii.
Lipsa acestui nutrient poate pune viața în pericol. Este considerat mai nociv decât fumatul. Crește riscul de moarte prematură.
Intoxicația cu monoxid de carbon este frecventă în anotimpul rece. Aceasta duce la deces.
Testul care îți arată dacă ai deficit de Vitamina D se poate realiza la orice laborator de analize medicale.
Acest test îți poate arăta dacă ai deficit de Vitamina D. Complicațiile deficitului de Vitamina D sunt majore.
Ftalații sunt un grup de substanțe chimice utilizate pentru a face materialele plastice mai durabile. Zilnic interacționăm cu ei.
Moartea de bătrânețe este o sintagmă des utilizată. Dar, totuși, ce spun specialiștii despre moartea de bătrânețe.
Bolile rare sunt cauzate, în marea lor majoritate, de modificări genetice.
Colesterolul mărit este asociat cu o afecțiune dureroasă, tulburătoare.
Clostridium perfringens este o bacterie descoperită în Dunăre. Poate provoca afecțiuni grave.
Colesterolul mărit stă la baza unor afecțiuni care vă pot pune viața în pericol. Află care sunt semnele pe care le transmite organismul.
Cine trebuie să ia IOD în caz de atac nuclear. Ce trebuie să faci în cazul unui astfel de dezastru.