COVID-19, complicație asupra creierului. Ce este prosopagnozia și cum se manifestă
16 mar 2023, 19:09
COVID-19 mai are o complicație. Aceasta afectează capacitatea creierului.
Tot mai multe persoane care s-au recuperat după infecții precum COVID-19, gripă sau mononucleoză (febra glandulară) continuă să se confrunte cu simptomele de durată.
Acestea includ oboseala cronică, ceața mentală, intoleranța la efort, amețeli, dureri musculare sau articulare și probleme digestive.
În multe cazuri, simptomele se agravează după efort, un fenomen cunoscut sub numele de malaise post-efort.
Aceste menifestări poartă denumirea medicală de encefalomielită mialgică / sindrom de oboseală cronică (ME/CFS).
OMS clasifică această afecțiune ca un sindrom de oboseală post-virală și o recunoaște, alături de CDC, ca fiind o tulburare neurologică.
De ce este important long-COVID?
Chiar dacă simptomele de boală prelungită după o infecție nu sunt o noutate, pandemia de COVID-19 a amplificat semnificativ problema.
Se estimează că aproape jumătate dintre persoanele cu simptome persistente post-COVID (condiție denumită Long-COVID) îndeplinesc criteriile pentru ME/CFS, potrivit Reuters.
De la începutul pandemiei, peste 400 de milioane de oameni din întreaga lume au dezvoltat forme de long-COVID.
Cu toate acestea, nu există încă un mecanism biologic universat acceptat care să explice complet cauzele long-COVID și ME/CFS.
O echipă internațională de cercetători propune acum o ipoteză promițătoare: senescența celulelor endoteliale - adică transformarea acestora în celule zombie care perturbă circulația sângelui și sistemul imunitar.
Ce este senescența endotelială?
Endoteliul este stratul interior al vaselor de sânge și are roluri vitale: reglează coagularea, dilatarea și constricția vaselor, precum și inflamația.
Potrivit noii ipoteze, unele virusuri, precum SARS-CoV-2, Epstein-Barr, gripa A sau enterovirusurile, pot infecta direct aceste celule și le pot împinge într-o stare de senescență, adică o formă de "moarte lentă", în care celula nu mai funcționează normal, dar continuă să trimită semnale inflamatorii în organism.
Aceste "celule zombie" contribuie la:
- formarea de microcheaguri în sânge
- blocarea descompunerii acestor cheaguri
- reducerea fluxului de oxigen către țesuturi
- infiltrarea toxinelor din intestin în sânge
- afectarea funcției cerebrale (ceață mentală, amețeli).
De ce simptomele se agravează după efort?
În mod normal, vasele de sânge se dilată în timpul efortului pentru a transporta mai mult oxigen către mușchi și organe.
La persoanele cu ME/CFS sau long-COVID, vasele de sânge se pot contracta în loc să se dilate ceea ce duce la o lipsă acută de oxigen și la prăbușirea fizică și cognitivă după activitate.
În creier, aceste celule combie pot reduce perfuzia și pot permite scurgeri, ducând la ceața mentală și amețeli.
În intestin, slăbirea barierei intestinale permite pătrunderea de fragmente bacteriene în sânge, amplificând inflamația sistemică.
De ce reușește sistemul imunitar să le elimine?
În mod normal, celulele senescente sunt eliminate de celulele "ucigașe naturale" (natural killer), macrofage și proteinele complement, elemente cheie ale imunității.
Însă, în ME/CFS și long-COVID, aceste funcții sunt adesea afectate. Celulele zombie pot chiar să emită semnale chimice care le fac invizibile pentru sistemul imunitar, menținând astfel un cerc vicios de disfuncție vasculară și imună.
Ce urmează în cercetare?
Există deja un studiu clinic înregistrat în SUA care investighează senescența în long-COVID.
Cercetătorii testează în laborator dacă sângele pacienților induce senescența în celulele endoteliale sănătoase și dezvoltă metode de imagistică non-invazivă pentru a detecta aceste celule îmbătrânite direct în corpul uman.
Scopul final este simplu: identificarea acestor celule zombie la pacienți reali, ceea ce v deschide calea pentru tratamente țintite și studii clinice viitoare.