Tot mai multe persoane care s-au recuperat după infecții precum COVID-19, gripă sau mononucleoză (febra glandulară) continuă să se confrunte cu simptomele de durată.
Acestea includ oboseala cronică, ceața mentală, intoleranța la efort, amețeli, dureri musculare sau articulare și probleme digestive.
În multe cazuri, simptomele se agravează după efort, un fenomen cunoscut sub numele de malaise post-efort.
Aceste menifestări poartă denumirea medicală de encefalomielită mialgică / sindrom de oboseală cronică (ME/CFS).
OMS clasifică această afecțiune ca un sindrom de oboseală post-virală și o recunoaște, alături de CDC, ca fiind o tulburare neurologică.
Chiar dacă simptomele de boală prelungită după o infecție nu sunt o noutate, pandemia de COVID-19 a amplificat semnificativ problema.
Se estimează că aproape jumătate dintre persoanele cu simptome persistente post-COVID (condiție denumită Long-COVID) îndeplinesc criteriile pentru ME/CFS, potrivit Reuters.
De la începutul pandemiei, peste 400 de milioane de oameni din întreaga lume au dezvoltat forme de long-COVID.
Cu toate acestea, nu există încă un mecanism biologic universat acceptat care să explice complet cauzele long-COVID și ME/CFS.
O echipă internațională de cercetători propune acum o ipoteză promițătoare: senescența celulelor endoteliale - adică transformarea acestora în celule zombie care perturbă circulația sângelui și sistemul imunitar.
Endoteliul este stratul interior al vaselor de sânge și are roluri vitale: reglează coagularea, dilatarea și constricția vaselor, precum și inflamația.
Potrivit noii ipoteze, unele virusuri, precum SARS-CoV-2, Epstein-Barr, gripa A sau enterovirusurile, pot infecta direct aceste celule și le pot împinge într-o stare de senescență, adică o formă de "moarte lentă", în care celula nu mai funcționează normal, dar continuă să trimită semnale inflamatorii în organism.
Aceste "celule zombie" contribuie la:
În mod normal, vasele de sânge se dilată în timpul efortului pentru a transporta mai mult oxigen către mușchi și organe.
La persoanele cu ME/CFS sau long-COVID, vasele de sânge se pot contracta în loc să se dilate ceea ce duce la o lipsă acută de oxigen și la prăbușirea fizică și cognitivă după activitate.
În creier, aceste celule combie pot reduce perfuzia și pot permite scurgeri, ducând la ceața mentală și amețeli.
În intestin, slăbirea barierei intestinale permite pătrunderea de fragmente bacteriene în sânge, amplificând inflamația sistemică.
În mod normal, celulele senescente sunt eliminate de celulele "ucigașe naturale" (natural killer), macrofage și proteinele complement, elemente cheie ale imunității.
Însă, în ME/CFS și long-COVID, aceste funcții sunt adesea afectate. Celulele zombie pot chiar să emită semnale chimice care le fac invizibile pentru sistemul imunitar, menținând astfel un cerc vicios de disfuncție vasculară și imună.
Există deja un studiu clinic înregistrat în SUA care investighează senescența în long-COVID.
Cercetătorii testează în laborator dacă sângele pacienților induce senescența în celulele endoteliale sănătoase și dezvoltă metode de imagistică non-invazivă pentru a detecta aceste celule îmbătrânite direct în corpul uman.
Scopul final este simplu: identificarea acestor celule zombie la pacienți reali, ceea ce v deschide calea pentru tratamente țintite și studii clinice viitoare.
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Long-COVID și terapiile experimentale și miraculoase. Care sunt cele mai căutate, dar și de ce îi pun pe pacienți în pericol.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.