MIS-C, complicația pediatrică a COVID. Boala, confundată de sistemul imunitar al copiilor

Un nou studiu dezvăluie misterul celei mai grave complicații pediatrice a COVID-19. Un studiu a identificat modul în care sistemele imunitare ale copiilor declanșează MIS-C prin confundarea unei proteine COVID-19 cu o proteină umană similară, ceea ce duce la reacții autoimune severe. Această descoperire oferă noi perspective asupra tratamentului bolilor autoimune legate de infecțiile virale.

Cercetările descoperă un mecanism din spatele sindromului inflamator multisistemic la copii (MIS-C). În primele etape ale pandemiei de COVID-19, unii copii au prezentat simptome minime sau deloc când au fost infectați cu virusul, doar pentru a suferi insuficiență de organe câteva săptămâni mai târziu.

Majoritatea s-au recuperat după un tratament agresiv, dar boala lor bruscă, numită sindrom inflamator multisistemic la copii (MIS-C), a rămas un mister. Acum, o echipă de oameni de știință de la UC San Francisco, Chan Zuckerberg Biohub San Francisco, St. Jude Children’s Research Hospital și Boston Children’s Hospital a descoperit ce a cauzat multe dintre aceste cazuri, cu un studiu care are implicații pentru alte boli autoimune.

Vezi și: Sindromul de moarte subită al adultului, factori de risc. Bolile care pot pune viața în pericol

COVID, confundat de sistemul imunitar al copiilor

Cercetătorii au descoperit că sistemele imunitare ale copiilor au atacat o parte a coronavirusului care seamănă îndeaproape cu o proteină găsită în inimă, plămâni, rinichi, creier, piele, ochi și tractul gastro-intestinal, lansând un atac catastrofal asupra propriilor țesuturi. Studiul, publicat pe în Nature, oferă una dintre cele mai clare legături între infecția virală și boala autoimună ulterioară.

"Datorită echipei noastre de clasă mondială, am găsit un răspuns la cum ajung copiii să aibă această boală misterioasă. Sperăm că acest tip de abordare poate ajuta la deschiderea de noi drumuri în înțelegerea unor boli similare de dereglare a sistemului imunitar care ne-au derutat de decenii, cum ar fi scleroza multiplă sau diabetul de tip 1", a declarat Aaron Bodansky, MD, bursier în îngrijirea critică în Departamentul de Pediatrie al UCSF și autor principal al lucrării, potrivit studiului publicat în revista Nature.

Vezi și: De ce se exfoliază pielea după ce ne bronzăm. Efectul pe termen lung

Consecința neașteptată a COVID-19 la copii

Pe măsură ce noul coronavirus s-a răspândit printre milioane de oameni, cazurile de MIS-C s-au înmulțit, afectând aproximativ 1 din 2.000 de copii sub 18 ani cu COVID.

Adrienne Randolph, MD, MSc, pediatru de terapie intensivă la Boston Children’s Hospital și coautor principal al lucrării, a monitorizat aceste cazuri și a colectat mostre de pacienți printr-o rețea națională de unități de terapie intensivă pediatrică pe care a fondat-o, numită Overcoming COVID-19.

"De fiecare dată când COVID atingea un vârf într-o zonă, cam 30 de zile mai târziu, apăreau acești copii în unitățile noastre de terapie intensivă prezentând simptome asemănătoare șocului septic, deși erau negativi pentru orice tip de infecție. Dacă nu interveneam și nu îi susțineam, ar fi putut muri", a spus Randolph.

Vezi și: Riscul de cancer, asociat cu înaintarea în vârstă. Cele mai frecvente cazuri apar la persoanele de peste 50 de ani

Tratând copiii cu MIS-C la UCSF, Bodansky a observat că această afecțiune seamănă cu boala Kawasaki și alte boli inflamatorii rare la copii, pe care încerca de mult timp să le înțeleagă mai bine.

Mark Anderson, medic și doctor în științe, care conduce Centrul de Diabet de la UCSF și este unul dintre coautorii principali ai studiului, i-a sugerat lui Bodansky să folosească un instrument numit Phage Immunoprecipitation Sequencing (PhIP-Seq), pe care el și Joe DeRisi, președintele Chan Zuckerberg Biohub San Francisco, îl utilizau. Acest instrument ar putea ajuta la descoperirea cauzei MIS-C.

PhIP-Seq analizează sângele pentru a detecta autoanticorpi, care sunt anticorpi ce atacă din greșeală corpul în loc să atace o amenințare externă, cum ar fi un virus. DeRisi, care este autor principal al studiului și profesor de biofizică și biochimie la UCSF, utilizase deja PhIP-Seq pentru a înțelege simptome neurologice severe și legătura dintre infecțiile virale și scleroza multiplă.

Vezi și: Valoarea la care se consideră că ai colesterolul mărit. Dr. Sorin Băilă: Este foarte, foarte mult. Nu e normal să ajungem aici

Complicația pediatrică a COVID - FOTO: Freepik@mockupdaddy-com

O amprentă a SARS-CoV-2 la locul bolii

Cu acordul Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), Dr. Randolph a trimis 199 de mostre de sânge de la copii cu MIS-C la UCSF, împreună cu 45 de mostre de la copii care au avut COVID-19, dar nu au dezvoltat MIS-C.

Testul PhIP-Seq a arătat că aproximativ o treime dintre copiii cu MIS-C aveau în sânge autoanticorpi care atacau o proteină umană rar întâlnită, numită SNX8, care se găsește în anumite celule imune din tot corpul. Dintr-un motiv necunoscut, sistemul imunitar al acestor copii producea anticorpi care atacau propriile celule.

Oamenii de știință au petrecut luni de zile căutând o legătură între acești autoanticorpi și virusul SARS-CoV-2. Într-o noapte târziu, în timp ce analizau proteina SNX8 pe calculator, lui DeRisi i-a venit o idee: ce-ar fi dacă această proteină umană ar semăna cu o parte din proteina N a virusului SARS-CoV-2?

Echipa a testat apoi anticorpii copiilor cu MIS-C împotriva proteinelor virusului și a descoperit că aceștia atacau exact partea din proteina N care semăna cu proteina umană SNX8. În schimb, anticorpii copiilor sănătoși atacau alte părți ale proteinei N care nu aveau nicio asemănare cu o proteină umană.

Vezi și: Fracturile de șold la pacienții cu demență. Beneficiile și riscurile chirurgiei

Cazul celulelor T

Potrivirea dintre autoanticorpi, proteina umană SNX8 și proteina N a virusului SARS-CoV-2 a indicat clar o reacție autoimună exagerată. Totuși, a apărut o problemă: anticorpii pot ataca doar amenințările care se află în sânge, iar proteina SNX8 este ascunsă în interiorul celulelor, fiind invizibilă pentru aceștia.

Anderson și Bodansky au suspectat că celulele T killer, care verifică ce se află în interiorul celulelor umane și distrug celulele infectate, ar putea fi implicate în această confuzie a sistemului imunitar. Joe Sabatino, profesor de neurologie la UCSF și coautor al studiului, a descoperit că unele celule T ale pacienților cu MIS-C păreau să atace proteina SNX8.

Pentru a demonstra că aceste celule T atacau cu adevărat ambele proteine, Paul Thomas, profesor la St. Jude, și echipa sa au analizat cu atenție celulele T de la unii pacienți cu MIS-C, căutând potriviri între proteina umană SNX8 și proteina N a virusului.

De obicei, găsirea unei astfel de potriviri este extrem de dificilă, deoarece corpul are multe tipuri diferite de celule T, iar acestea trebuie crescute în laborator pentru a identifica tipul specific care cauzează problema. Însă, în cazul copiilor cu MIS-C, lucrurile au stat diferit.

"Luând aceste celule T direct din sângele pacienților, fără a le crește în laborator, am găsit grupuri de celule T care atacau specific cele două proteine. Acest lucru ne oferă o încredere enormă că reacția autoimună, asociată cu prezența autoanticorpilor, apare în mod natural la unii dintre acești pacienți", a spus dr. Thomas.

Vezi și: Trosnitul gâtului, nesănătos. Poate provoca AVC

Lecții pentru bolile autoimune

Majoritatea copiilor care au suferit de MIS-C s-au recuperat complet, iar cazurile noi sunt acum rare, în special la copiii nevaccinați. Analizând cum boala a evoluat de la virus la autoanticorpi și apoi la celulele T, cercetătorii au descoperit o nouă modalitate de a investiga și, sperăm, de a trata bolile autoimune în general.

"Această cercetare este deosebită, deoarece a găsit dovada clară a ceea ce i-a îmbolnăvit atât de grav pe acești copii. Deschide calea pentru a înțelege de ce apar atât de multe dintre aceste reacții autoimune severe după infecții", a spus DeRisi.