Fracturile de șold la pacienții cu demență. Beneficiile și riscurile chirurgiei

Această afecțiune este mai mortală decât cancerul și scurtează cu ani buni viața adulților. Riscul de deces este între 30 și 180 de zile.
Decizia de a interveni chirurgical în cazul unei fracturi de șold la pacienții vârstnici cu demență este una dificilă, implicând riscuri considerabile, dar și potențiale beneficii semnificative. Un nou studiu sugerează că, pentru pacienții cu demență care locuiesc acasă, operația poate crește șansele de supraviețuire, ridicând întrebări esențiale despre etica și obiectivele tratamentului în astfel de cazuri.
Fracturile de șold la pacienții vârstnici reprezintă o provocare semnificativă, dar atunci când sunt complicate de demență, decizia de a interveni chirurgical devine și mai complexă. Chirurgia pentru fracturile de șold la pacienții cu demență implică riscuri crescute, inclusiv rate mai mari de mortalitate, șanse sporite de delir și o probabilitate mai mare de complicații postoperatorii comparativ cu pacienții fără deficiențe cognitive.
Cu toate acestea, cercetări recente aduc lumină asupra beneficiilor potențiale ale intervenției chirurgicale pentru pacienții cu demență care locuiesc acasă, oferind informații esențiale pentru furnizorii de servicii medicale și familii.
Vezi și: Trosnitul gâtului, nesănătos. Poate provoca AVC
Impactul chirurgiei
Un studiu de cohortă realizat în Statele Unite a avut ca scop compararea rezultatelor chirurgiei versus non-chirurgiei la pacienții cu demență care locuiesc acasă și care au suferit fracturi de șold. Studiul a utilizat date din Medicare și a inclus pacienți cu vârste de 66 de ani și mai mari care au suferit o fractură de șold între ianuarie 2017 și iunie 2018, potrivit Medscape.
Cercetătorii s-au concentrat pe diferite tipuri de fracturi și pe diverse severități ale demenței pentru a determina cea mai bună cale de urmat.
Principalul rezultat de interes a fost mortalitatea la 30, 90 și 180 de zile post-fractură. Rezultatele secundare au inclus delirul spitalicesc, spitalizările ulterioare și necesitatea intervențiilor de terapie intensivă. Aceste rezultate au fost analizate folosind un scor de propensiune inversă pentru a ajusta variabile precum comorbiditățile, severitatea demenței și factorii demografici.
Chirurgia fracturilor de șold îmbunătățește șansele de supraviețuire
Concluziile studiului au fost surprinzătoare. Dintre cei 56.209 pacienți cu demență care au suferit o fractură de șold, 59% au fost supuși intervenției chirurgicale, în timp ce 41% nu au fost. Rezultatele au arătat că ratele de mortalitate au fost semnificativ mai mici în grupul chirurgical.
La 180 de zile post-fractură, rata mortalității pentru pacienții operați a fost de 31,8%, comparativ cu 45,7% pentru cei care nu au fost operați. Aceasta reprezintă o reducere relativă a riscului de 33% în favoarea chirurgiei.
Este de remarcat faptul că beneficiul pentru supraviețuire a fost deosebit de pronunțat la pacienții cu demență ușoară care au avut fracturi de cap sau gât femural. Acești pacienți au avut o rată a mortalității de 26,5% la 180 de zile dacă au fost supuși intervenției chirurgicale, comparativ cu 34,9% pentru cei care nu au fost operați. Important este că beneficiul chirurgiei a rămas semnificativ chiar și după ajustarea pentru diverși factori de risc.
Vezi și: Antibioticele, pericole ascunse. Vârstnicii, vulnerabili
Riscuri
Deși chirurgia a fost asociată cu o supraviețuire îmbunătățită, ea a adus și riscuri crescute, în special pentru pacienții cu demență moderată până la severă. Studiul a constatat o creștere semnificativă a riscului de delir spitalicesc pentru acest grup. Cu toate acestea, mai puțini pacienți chirurgicali au necesitat instituționalizare permanentă sau îngrijire extinsă la domiciliu postoperator.
Decizia de a opera un pacient cu demență care are o fractură de șold implică mai mult decât doar evaluarea șanselor de supraviețuire. Considerațiile etice joacă un rol crucial, în special în ceea ce privește autonomia pacientului, calitatea vieții și obiectivele de îngrijire.
Constatările studiului pun sub semnul întrebării practica actuală, în care mai puțin de două treimi dintre pacienții cu demență care au fracturi de șold sunt supuși intervenției chirurgicale, în ciuda recomandărilor pentru intervenție chirurgicală de rutină în astfel de cazuri.
Vezi și: Îmbătrânirea, accelerată brusc la vârsta de 44 și 60 de ani. Schimbările hormonale, factor major
Fractura de șold - FOTO: Freepik@SittipolSukuna
Implicații
Acest studiu oferă dovezi valoroase pentru a informa discuțiile dintre profesioniștii din domeniul sănătății, pacienți și familii atunci când se decide asupra strategiei de tratament pentru fracturile de șold la pacienții cu demență care locuiesc acasă.
Beneficiul aparent al supraviețuirii datorat intervenției chirurgicale trebuie echilibrat cu riscurile complicațiilor postoperatorii și cu obiectivele mai largi ale îngrijirii pacientului, cum ar fi controlul durerii și recuperarea funcțională.
În lumina acestor constatări, tratamentul chirurgical al fracturilor de șold la pacienții cu demență necesită o abordare nuanțată care să ia în considerare circumstanțele individuale ale pacientului, tipul de fractură și severitatea deficienței cognitive. Decizia de a interveni chirurgical trebuie ghidată de o combinație de dovezi clinice, preferințele pacientului și principii etice.
Vezi și: Pacienții în moarte cerebrală aud tot ce se vorbește în jurul lor, potrivit unui studiu
Concluzie
Studiul subliniază complexitatea tratării fracturilor de șold la pacienții cu demență și evidențiază necesitatea unor strategii de îngrijire personalizate. Pe măsură ce furnizorii de servicii medicale și familiile navighează aceste decizii dificile, dovezile sugerează că intervenția chirurgicală poate oferi un avantaj de supraviețuire, în special pentru cei cu forme mai ușoare de demență și cu anumite tipuri de fracturi.
Cu toate acestea, decizia de a opera trebuie luată cu o atenție deosebită la toate riscurile, beneficiile și implicațiile etice, asigurându-se că tratamentul ales se aliniază cu obiectivele generale de sănătate și calitatea vieții pacientului.
-
-
-
Cum se transmite HIV?17.09.2025, 18:19
-
-
Palatul Victoria, iluminat în verde pentru bolile mitocondriale17.09.2025, 14:38
Te dor articulațiile? Nu ignora acest semn! Care e diferența dintre osteoartrită și artrita reumatoidă
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Substanța ascunsă în creierul fiecăruia dintre noi. Legătura șocantă cu bolile neurologice
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
"Curățarea creierului” în timpul somnului poate reduce riscul de demență. Cum faci asta
Semnul din ochi că faci Alzheimer peste 10 ani. Chinezii fac ASTA deja! Descoperirea care schimbă tot
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Cantitatea de alcool care îți devastează creierul. E mai puțină decât ai crede
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Aflarea riscului de Alzheimer poate reduce anxietatea, dar și motivația pentru un stil de viață sănătos, arată un nou studiu
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Cel mai rău lucru care îți afectează creierul
11 Aprilie, Ziua Mondială de luptă împotriva bolii Parkinson. După 200 de ani de la descrierea sa, boala NU este încă vindecabilă
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Ai mai mult de 30 de ani? Ești expus unor probleme majore
Primul semn al bolii Parkinson. Apare cu aproape 10 ani înaintea tremorului
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Boala care paralizează mușchii poate fi depistată cu 10 ani înainte: testul care dă speranță
Un simplu test de colesterol îți poate arăta riscul de Alzheimer. Avertismentul cercetătorilor
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Dieta bogată în grăsimi poate provoca probleme de memorie la vârstnici în doar câteva zile
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.