Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
O nouă cercetare de amploare atrage atenția asupra riscurilor pe termen lung ale medicamentelor folosite frecvent pentru reflux gastric. Studiul arată că persoanele care iau inhibitori ai pompei de protoni (IPP) pentru o perioadă mai mare de 4,4 ani au un risc cu 33% mai mare de a dezvolta demență.
Deși cercetarea nu demonstrează o relație directă de cauzalitate între aceste medicamente și pierderile de memorie, rezultatele ridică semne de întrebare privind utilizarea îndelungată a IPP, medicamente deja asociate în alte studii cu accidente vasculare cerebrale, fracturi și boli renale.
Medicamentele pentru reflux, sub lupă
Inhibitorii pompei de protoni (IPP) sunt prescriși pentru reducerea acidității gastrice, fiind folosiți frecvent în cazuri de reflux acid sau boală de reflux gastroesofagian (GERD). Aceștia acționează prin blocarea enzimelor din mucoasa stomacului care produc acid.
Studiul, publicat în revista Neurology a Academiei Americane de Neurologie, a urmărit 5.712 adulți de peste 45 de ani, fără diagnostic de demență la începutul cercetării. Participanții au fost monitorizați prin interviuri și apeluri anuale, iar aproximativ un sfert dintre ei-1.490 de persoane-au folosit IPP.
Cei analizați au fost împărțiți în patru grupuri: fără utilizare, utilizare până la 2,8 ani, între 2,8 și 4,4 ani și peste 4,4 ani. După o perioadă medie de urmărire de 5,5 ani, 585 de participanți au fost diagnosticați cu demență.
Risc crescut doar la utilizare îndelungată
"Inhibitorii pompei de protoni sunt un instrument util pentru controlul refluxului acid, însă utilizarea pe termen lung a fost asociată, în studii anterioare, cu un risc mai mare de accident vascular cerebral, fracturi osoase și boală renală cronică.
Totuși, unii oameni iau aceste medicamente în mod regulat, așa că am examinat dacă există o legătură cu un risc mai mare de demență. Nu am identificat o asociere în cazul utilizării pe termen scurt, însă am constatat un risc mai ridicat de demență în cazul utilizării prelungite", a declarat autoarea studiului, dr. Kamakshi Lakshminarayan, de la Universitatea din Minnesota, membră a Academiei Americane de Neurologie, potrivit SciTechDaily.
Rezultatele au arătat că, dintre persoanele care nu au luat IPP, 19 au dezvoltat demență la fiecare 1.000 de ani de persoană (o unitate statistică ce combină numărul participanților și durata de monitorizare). În schimb, la cei care au luat medicamentele mai mult de 4,4 ani, rata a crescut la 24 de cazuri la 1.000 de ani de persoană.
Chiar și după ajustarea pentru vârstă, sex, rasă și probleme de sănătate precum hipertensiunea sau diabetul, utilizarea IPP timp de peste 4,4 ani a fost asociată cu un risc cu 33% mai mare de demență față de cei care nu au luat deloc aceste medicamente.
Precauții și recomandări
Cercetătorii subliniază că este nevoie de studii suplimentare pentru a confirma această asociere și pentru a înțelege mai bine mecanismele implicate.
"Mai sunt necesare cercetări pentru a confirma rezultatele și pentru a explora motivele posibilei legături între utilizarea pe termen lung a inhibitorilor pompei de protoni și un risc mai mare de demență”, a precizat dr. Lakshminarayan.
Aceasta a amintit și de alte metode de gestionare a refluxului acid, precum utilizarea antiacidelor, menținerea unei greutăți sănătoase, evitarea meselor târzii și a anumitor alimente. Cu toate acestea, a avertizat că "aceste metode nu funcționează la fel pentru toată lumea” și a subliniat că pacienții trebuie să discute cu medicii înainte de a întrerupe tratamentul.
"Este important ca persoanele care iau aceste medicamente să discute cu medicul înainte de a face schimbări, deoarece oprirea bruscă a tratamentului poate duce la agravarea simptomelor”, a mai precizat dr. Lakshminarayan.
Limite ale studiului
O limitare a cercetării este faptul că utilizarea medicamentelor a fost raportată o dată pe an, ceea ce a necesitat estimări între perioadele de raportare. Astfel, dacă pacienții au întrerupt și reluat tratamentul între interviuri, datele ar putea să nu reflecte cu exactitate durata reală de utilizare.
De asemenea, studiul nu a inclus variantele fără prescripție medicală ale acestor medicamente, o categorie frecvent utilizată la nivel global.
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Șase lucruri surprinzătoare legate de Alzheimer
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Grăsimea abdominală și de pe brațe, posibil indicator timpuriu al demenței
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Persoanele cu sindromul picioarelor neliniștite, risc crescut de Parkinson
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Semnul din ochi că faci Alzheimer peste 10 ani. Chinezii fac ASTA deja! Descoperirea care schimbă tot
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Virusul aparent inofensiv care ar putea declanșa boala Parkinson
Testul de urină care poate prezice dacă faci demență. O simplă analiză descoperă boala
Cel mai rău lucru care îți afectează creierul
Asta oprește boala Alzheimer! Uite cum se autocurăță creierul
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Amorțelile care anunță o problemă neurologică
Boala care îți atacă creierul. Crește riscul de demență și AVC
Auzi bătăile inimii în ureche? Ar putea fi fatal
EXCLUSIV Cefaleea, o problemă globală de sănătate. Peste un miliard de oameni suferă de migrenă
Ce se întâmplă cu creierul tău la mijlocul vieții te va șoca
Exercițiul aerobic post-accident vascular cerebral, sigur și benefic pentru creier
Îndulcitorul "inofensiv" care crește riscul de accident vascular cerebral
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
