Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
O nouă cercetare de amploare atrage atenția asupra riscurilor pe termen lung ale medicamentelor folosite frecvent pentru reflux gastric. Studiul arată că persoanele care iau inhibitori ai pompei de protoni (IPP) pentru o perioadă mai mare de 4,4 ani au un risc cu 33% mai mare de a dezvolta demență.
Deși cercetarea nu demonstrează o relație directă de cauzalitate între aceste medicamente și pierderile de memorie, rezultatele ridică semne de întrebare privind utilizarea îndelungată a IPP, medicamente deja asociate în alte studii cu accidente vasculare cerebrale, fracturi și boli renale.
Medicamentele pentru reflux, sub lupă
Inhibitorii pompei de protoni (IPP) sunt prescriși pentru reducerea acidității gastrice, fiind folosiți frecvent în cazuri de reflux acid sau boală de reflux gastroesofagian (GERD). Aceștia acționează prin blocarea enzimelor din mucoasa stomacului care produc acid.
Studiul, publicat în revista Neurology a Academiei Americane de Neurologie, a urmărit 5.712 adulți de peste 45 de ani, fără diagnostic de demență la începutul cercetării. Participanții au fost monitorizați prin interviuri și apeluri anuale, iar aproximativ un sfert dintre ei-1.490 de persoane-au folosit IPP.
Cei analizați au fost împărțiți în patru grupuri: fără utilizare, utilizare până la 2,8 ani, între 2,8 și 4,4 ani și peste 4,4 ani. După o perioadă medie de urmărire de 5,5 ani, 585 de participanți au fost diagnosticați cu demență.
Risc crescut doar la utilizare îndelungată
"Inhibitorii pompei de protoni sunt un instrument util pentru controlul refluxului acid, însă utilizarea pe termen lung a fost asociată, în studii anterioare, cu un risc mai mare de accident vascular cerebral, fracturi osoase și boală renală cronică.
Totuși, unii oameni iau aceste medicamente în mod regulat, așa că am examinat dacă există o legătură cu un risc mai mare de demență. Nu am identificat o asociere în cazul utilizării pe termen scurt, însă am constatat un risc mai ridicat de demență în cazul utilizării prelungite", a declarat autoarea studiului, dr. Kamakshi Lakshminarayan, de la Universitatea din Minnesota, membră a Academiei Americane de Neurologie, potrivit SciTechDaily.
Rezultatele au arătat că, dintre persoanele care nu au luat IPP, 19 au dezvoltat demență la fiecare 1.000 de ani de persoană (o unitate statistică ce combină numărul participanților și durata de monitorizare). În schimb, la cei care au luat medicamentele mai mult de 4,4 ani, rata a crescut la 24 de cazuri la 1.000 de ani de persoană.
Chiar și după ajustarea pentru vârstă, sex, rasă și probleme de sănătate precum hipertensiunea sau diabetul, utilizarea IPP timp de peste 4,4 ani a fost asociată cu un risc cu 33% mai mare de demență față de cei care nu au luat deloc aceste medicamente.
Precauții și recomandări
Cercetătorii subliniază că este nevoie de studii suplimentare pentru a confirma această asociere și pentru a înțelege mai bine mecanismele implicate.
"Mai sunt necesare cercetări pentru a confirma rezultatele și pentru a explora motivele posibilei legături între utilizarea pe termen lung a inhibitorilor pompei de protoni și un risc mai mare de demență”, a precizat dr. Lakshminarayan.
Aceasta a amintit și de alte metode de gestionare a refluxului acid, precum utilizarea antiacidelor, menținerea unei greutăți sănătoase, evitarea meselor târzii și a anumitor alimente. Cu toate acestea, a avertizat că "aceste metode nu funcționează la fel pentru toată lumea” și a subliniat că pacienții trebuie să discute cu medicii înainte de a întrerupe tratamentul.
"Este important ca persoanele care iau aceste medicamente să discute cu medicul înainte de a face schimbări, deoarece oprirea bruscă a tratamentului poate duce la agravarea simptomelor”, a mai precizat dr. Lakshminarayan.
Limite ale studiului
O limitare a cercetării este faptul că utilizarea medicamentelor a fost raportată o dată pe an, ceea ce a necesitat estimări între perioadele de raportare. Astfel, dacă pacienții au întrerupt și reluat tratamentul între interviuri, datele ar putea să nu reflecte cu exactitate durata reală de utilizare.
De asemenea, studiul nu a inclus variantele fără prescripție medicală ale acestor medicamente, o categorie frecvent utilizată la nivel global.
Somnolența diurnă la vârstnici, semnal ascuns al declinului cognitiv
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic
Inteligența Artificială detectează degradarea creierului cu acuratețe
Tumorile cerebrale se ascund în creier mult timp înainte de diagnosticare
Primul semn al bolii Alzheimer. Vlad Ciurea: Acest lucru distruge creierul
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
8 semne timpurii ale sclerozei multiple
Testul de trei minute care poate detecta Alzheimer cu ani înainte de diagnostic
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
De ce avem impresia că timpul trece mult mai repede
Viața mereu pe fugă crește riscul de demență, avertizează experții
Alimentele care îți distrug creierul
Terapie prin tango pentru Parkinson. Pași simpli care aduc echilibru și bucurie
Gestul simplu care poate încetini îmbătrânirea creierului cu până la 20%
Proteinele care îți distrug creierul. Consumă memoria iremediabil
Amorțelile care anunță o problemă neurologică
Cum îți poți proteja creierul. Activitatea care scade riscul de Alzheimer cu 38%
Te mai ții de mână cu partenerul? Ce efect are acest gest
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
"Curățarea creierului” în timpul somnului poate reduce riscul de demență. Cum faci asta
Adevărul ascuns despre băuturile care îți distrug creierul
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
