Ți s-a întâmplat să tresari brusc chiar în clipa în care adormi, cu senzația că te prăbușești în gol? Deși poate părea alarmant, acest fenomen este extrem de frecvent și, în cele mai multe cazuri, complet inofensiv.
Medicii îl numesc „spasm hipnic” sau „tresărire hipnagogică” și spun că poate apărea la aproape 70% dintre oameni, mai ales în perioadele de stres, oboseală sau consum excesiv de cofeină, conform Sleep foundation.
Spasmul hipnic este o contracție musculară involuntară care apare în tranziția dintre starea de veghe și somn. Practic, corpul începe să se relaxeze, iar creierul poate interpreta greșit această relaxare bruscă drept o senzație de cădere.
Rezultatul? O tresărire violentă care poate fi însoțită de:
De cele mai multe ori, spasmul afectează un braț, un picior sau întregul corp și poate fi suficient de puternic încât să trezească persoana imediat.
Specialiștii spun că spasmele hipnice apar în aceeași regiune cerebrală responsabilă de reflexul de tresărire. În timpul adormirii, nervii din trunchiul cerebral pot transmite semnale „eronate”, iar organismul reacționează printr-o contracție musculară bruscă.
O altă teorie susține că, atunci când mușchii se relaxează rapid, creierul interpretează fenomenul ca pe o posibilă cădere și încearcă instinctiv să „salveze” corpul.
Deși pot apărea la orice vârstă, adulții sunt afectați mai frecvent. Anumiți factori cresc semnificativ probabilitatea apariției acestor tresăriri nocturne.
Cafeaua consumată seara, băuturile energizante și fumatul stimulează sistemul nervos și pot perturba tranziția normală către somn. Specialiștii recomandă evitarea cofeinei cu cel puțin 6-8 ore înainte de culcare.
Persoanele stresate sau anxioase au un nivel crescut de cortizol, hormonul stresului, chiar și în timpul nopții. Acest lucru face ca somnul să fie mai superficial și mai fragmentat, crescând riscul apariției spasmelor hipnice.
În plus, anxietatea legată de somn poate crea un cerc vicios: omul se teme că va tresări, adoarme mai greu, iar probabilitatea apariției fenomenului crește.
Privarea de somn este unul dintre cei mai importanți factori implicați. După nopți pierdute sau perioade de insomnie, creierul devine mai reactiv în momentul adormirii.
Și exercițiile fizice intense efectuate seara târziu pot contribui la apariția spasmelor hipnice, deoarece organismul rămâne într-o stare de activare crescută.
Medicii atrag atenția că există și alte tulburări care provoacă mișcări involuntare nocturne.
Această afecțiune provoacă furnicături, senzații de arsură sau „târâre” în picioare și o nevoie puternică de mișcare, mai ales seara.
Sunt mișcări repetitive și ritmice ale picioarelor care apar în timpul somnului și pot fragmenta odihna fără ca persoana să își dea seama.
Include spasme musculare repetate care pot apărea pe parcursul nopții și care diferă de tresărirea unică specifică spasmului hipnic.
În majoritatea cazurilor, nu. Spasmele hipnice sunt considerate normale și nu indică o boală neurologică. Rareori pot provoca o crampă musculară sau o mică lovitură accidentală, însă complicațiile serioase sunt extrem de rare.
Totuși, medicii recomandă consult de specialitate dacă:
Mulți părinți se sperie când observă că bebelușii tresar în timpul somnului. Specialiștii spun însă că aceste mișcări sunt, de regulă, normale și fac parte din dezvoltarea sistemului nervos.
Consultul pediatric este recomandat doar dacă mișcările sunt excesive, apar și când copilul este treaz sau sunt însoțite de alte simptome.
Deși nu pot fi eliminate complet, există câteva măsuri care pot reduce frecvența lor.
Culcatul și trezitul la aceleași ore ajută creierul să intre mai ușor în ritmul normal al somnului.
Lumina albastră emisă de ecrane întârzie producția de melatonină și poate face adormirea mai dificilă.
Cofeina stimulează sistemul nervos, iar alcoolul, deși pare sedativ, fragmentează somnul și poate favoriza tresăririle nocturne.
Respirația profundă, meditația, yoga sau o baie caldă înainte de culcare pot reduce nivelul de stres și pot îmbunătăți calitatea somnului.
Exercițiile fizice regulate sunt benefice pentru somn, însă antrenamentele intense efectuate seara târziu pot avea efectul opus. Specialiștii recomandă ca activitatea fizică intensă să fie încheiată cu cel puțin 90 de minute înainte de culcare.
