somn vacanta - Foto: Freepik @stefamerpik
Crezi că ești leneș când dormi prea mult în vacanță? Adevărul te va uimit: corpul tău face ceva incredibil cât timp cu moțăi liniștit în pat!
Există ceva surprinzător de luxos într-o dimineață petrecută în pat. Lumina soarelui pătrunde delicat prin perdele, alarma nu mai sună, iar corpul rămâne în repaus. Cu toate acestea, somnul prelungit, cunoscut popular ca "leneveală", este adesea privit cu suspiciune, ca un semn de indolență sau răsfăț.
Dar, în realitate, exact acest somn suplimentar este adesea ceea ce corpul are nevoie pentru a se reface. În vacanță, când alarmele sunt oprite și programul devine mai flexibil, corpul recuperează nu doar orele de somn pierdute, ci și calitatea acestora. Somnul devine mai profund, mai bogat și mai restaurativ.
Pe parcursul anului de muncă, majoritatea acumulăm o datorie cronică de somn, lipsa constantă a somnului de care organismul are biologic nevoie. Corpul nu uită. Iar vacanțele sunt adesea momentul în care acest "cont" se încearcă a fi reglat, potrivit Reuters.
În primele zile libere, nu e neobișnuit să dormim cu una sau două ore mai mult decât de obicei. Nu este vorba de lene, ci de refacere.
Pe lângă durata somnului, și structura acestuia se modifică. Fără întreruperi și presiuni externe, ciclurile de somn devin mai regulate. În special, crește proporția somnului profund, cunoscut ca somn cu unde lente, esențial pentru refacerea fizică și susținerea sistemului imunitar.
În această fază, corpul repară țesuturi, reglează metabolismul, reduce inflamațiile și reface rezervele de energie.
Ritmul nostru somn-veghe este controlat de ritmurile circadiene, reglate de un "ceas biologic" aflat în hipotalamus. Acest ceas reacționează la lumină, temperatură și rutină. Suprasolicitarea și stresul dereglează acest sistem, dar o dimineață în care dormi mai mult poate recalibra aceste ritmuri, sincronizând timpul intern cu lumina naturală a zilei.
Rezultatul? Un somn mai coerent și o stare de vigilență sporită în timpul zilei.
Un alt beneficiu al somnului din vacanță este scăderea nivelului de cortizol, hormonul stresului. În mod normal, cortizolul atinge vârful dimineața pentru a ne trezi. Însă stresul cronic, generat de muncă, navetă sau notificări constante, poate deregla acest ritm.
În vacanță, producția de cortizol se normalizează. Trezitul fără un val de adrenalină permite o arhitectură a somnului mai stabilă, cu mai puține întreruperi.
Un fenomen interesant observat în vacanțe este explozia de vise intense. Aceasta se datorează "rebound-ului REM", o recuperare a fazei REM (mișcări oculare rapide), adesea sacrificată în perioadele de somn deficitar.
În lipsa presiunii, creierul recuperează REM-ul pierdut, ceea ce duce la vise mai lungi și mai intense. REM-ul nu este frivol: este esențial pentru consolidarea memoriei, reglarea stării de spirit și flexibilitatea mentală.
Când dormi întins, coloana vertebrală se eliberează de presiunea gravitației. Discurile intervertebrale, care se tasează ușor în timpul zilei, se rehidratează și revin la forma lor normală. De aceea ești puțin mai înalt dimineața și chiar mai mult după un somn lung.
În același timp, microleziunile musculare, ligamentele tensionate și articulațiile suprasolicitate beneficiază de perioade prelungite de reparare celulară, în special în somnul profund.
Nu neapărat. Deși uneori este benefic pentru recuperarea dintr-o perioadă solicitantă, somnul excesiv (peste 9 ore pe noapte în mod regulat) poate semnala alte probleme. Unele studii îl asociază cu depresie, boli cardiovasculare sau mortalitate prematură, deși somnul lung este probabil simptom, nu cauză.
Fiecare persoană are un cronotip, o predispoziție biologică de a fi mai activ dimineața (tip "lark") sau seara (tip "bufniță"). Această tendință e influențată de genetică, vârstă și expunerea la lumină.
Adolescenții, de exemplu, tind spre cronotipuri mai nocturne, în timp ce persoanele în vârstă revin la ritmuri mai matinale. Cronotipul influențează nu doar somnul, ci și secreția hormonală, temperatura corporală, digestia și capacitatea de concentrare.
Problema apare când rutina socială intră în conflict cu cronotipul biologic. Acest dezechilibru, numit "jetlag social", poate duce la oboseală cronică, schimbări de dispoziție și riscuri pentru sănătate.
