Experții în medicina somnului susțin de ani buni că școala gimnazială și liceul nu ar trebui să înceapă înainte de ora 8:30, iar cercetările arată că o simplă schimbare a orei de începere poate însemna chiar performanțe școlare îmbunătățite.
Adolescenții au nevoie de 8–10 ore de somn pe noapte, potrivit Academiei Americane de Medicină a Somnului.
Pubertatea schimbă ceasul biologic, astfel încât adolescenții tind să adoarmă și să se trezească mai târziu.
Începerea școlii după ora 8:30 este recomandată de organizații medicale importante pentru această grupă de vârstă.
Orele mai târzii nu înseamnă neapărat că elevii dorm mai târziu și mai puțin. Cercetările arată, în general, că atunci când școala începe mai târziu, adolescenții ajung să doarmă mai mult.
Pentru un adolescent, primul clopoțel al școlii poate suna într-un moment în care organismul încă „crede” că ar trebui să doarmă.
În timpul pubertății, ritmul circadian, ceasul biologic intern care reglează somnul și starea de veghe, se deplasează. Adolescentul începe, în mod natural, să simtă nevoia de somn mai târziu seara și să fie predispus să se trezească mai târziu dimineața.
Așadar, imaginea adolescentului care stă treaz până târziu nu spune întreaga poveste. Nu este întotdeauna vorba despre telefon, jocuri video sau lipsă de disciplină.
„Nu este vorba doar de faptul că adolescenții ar trebui să facă alegeri mai bune la ora de culcare”, explică Indira Gurubhagavatula, profesoară de medicină a somnului la Școala de Medicină Perelman a Universității din Pennsylvania.
Problema este, în esență, una de nepotrivire între programul școlar și biologia adolescentului.
Academia Americană de Medicină a Somnului recomandă adolescenților cu vârste între 13 și 18 ani 8–10 ore de somn în fiecare noapte.
Dar să presupunem că un elev începe să simtă somnolență abia în jurul orei 23:00 și trebuie să se trezească la 6:00 pentru a prinde autobuzul.
Chiar dacă adoarme imediat, ar avea la dispoziție doar aproximativ șapte ore de somn – sub intervalul recomandat.
Iar problema se poate repeta zi după zi. În timp, ceea ce pare la început doar o dimineață dificilă poate deveni o lipsă cronică de somn.
„Nu este doar oboseală”
Cercetările privind mutarea orei de începere a cursurilor mai târziu au asociat această schimbare cu o durată mai mare a somnului, mai puțină somnolență în timpul zilei, mai puține absențe, performanțe școlare mai bune și o stare generală de bine îmbunătățită, potrivit lui Gurubhagavatula.
„Studiu după studiu a arătat că, atunci când școala începe mai târziu, adolescenții dorm mai mult, nu mai puțin”, spune specialista, conform Medical Xpress.
Cu alte cuvinte, o oră de începere mai târzie nu pare să îi transforme pe elevi în persoane care pur și simplu stau mai mult treze noaptea. În multe situații, timpul suplimentar este folosit pentru somn.
Iar diferența nu se vede doar în cât de greu se ridică din pat.
Privarea cronică de somn poate avea efecte care depășesc cu mult căscatul din timpul primei ore.
Pot apărea sau se pot accentua somnolența din timpul zilei, durerile de cap, problemele stomacale și vizitele la asistenta medicală a școlii.
Somnul insuficient este, de asemenea, asociat cu probleme de sănătate mintală, inclusiv depresie și anxietate, precum și cu dificultăți în controlul impulsurilor.
Mai mult, lipsa somnului poate influența alegerile pe care adolescenții le fac în privința cofeinei, nicotinei, alcoolului, marijuanei, alimentației și activității fizice.
Nu înseamnă că lipsa somnului provoacă automat aceste comportamente, ci că privarea de somn face parte dintr-un tablou mai larg de factori care pot afecta sănătatea și comportamentul adolescentului.
În adolescență, creierul nu este încă unul complet matur. El trece prin transformări importante care contribuie la învățare, memorie, reglarea emoțiilor și luarea deciziilor.
Raquel Gur, profesoară de psihiatrie, neurologie și radiologie, subliniază tocmai acest aspect.
Somnul nu este o perioadă în care creierul pur și simplu „se oprește”. În timpul somnului au loc procese esențiale pentru consolidarea informațiilor și pentru funcționarea normală a creierului.
Somnul profund contribuie la codificarea, consolidarea și păstrarea informațiilor învățate.
Asta poate avea o explicație foarte simplă în viața de zi cu zi: un elev poate sta ore întregi la birou să învețe, dar dacă doarme prea puțin, creierul nu beneficiază în același mod de perioada de odihnă necesară pentru consolidarea celor învățate.
„Somnul nu este ceva care se întâmplă în plan secund. El este integrat în dezvoltarea creierului în această perioadă vulnerabilă și importantă”, explică Gur.
Efectele nu se limitează la școală.
Atunci când somnul este insuficient, pot fi afectate atenția, învățarea, memoria, reglarea emoțională, căutarea recompenselor și luarea deciziilor.
De aceea, comportamentul unui adolescent obosit poate părea uneori greu de înțeles pentru adulți.
„La ce se gândeau?”, este întrebarea pe care părinții o pot pune atunci când un adolescent ia o decizie impulsivă.
Dar, după cum explică Raquel Gur, instrumentele cognitive și emoționale necesare pentru evaluarea deciziilor sunt încă în dezvoltare în adolescență. Când somnul este limitat, aceste resurse pot fi și mai greu de accesat.
În practică, asta poate însemna un adolescent mai puțin capabil să gestioneze stresul, să cântărească opțiunile și să rămână concentrat pe parcursul unei zile lungi.
Una dintre cele mai comune soluții oferite adolescenților este simplă: să meargă mai devreme la culcare.
Igiena somnului este importantă. Reducerea expunerii la ecrane seara, o rutină regulată și un mediu potrivit pentru dormit pot ajuta.
Dar aceste măsuri nu pot elimina complet schimbarea biologică produsă de pubertate.
Un adolescent nu poate fi tratat pur și simplu ca un copil mai mare al cărui program de somn a rămas neschimbat.
În timpul adolescenței, ceasul circadian se deplasează. De aceea, pentru unii tineri, adormirea la o oră foarte devreme poate fi dificilă chiar dacă încearcă să respecte o rutină sănătoasă.
Este una dintre principalele obiecții ridicate atunci când se discută modificarea programului școlar.
Logica pare simplă: dacă orele încep mai târziu, adolescenții vor merge mai târziu la culcare și problema va rămâne aceeași.
Cercetările citate de experții în somn indică însă, în general, contrariul: mutarea orei de începere a școlii mai târziu este asociată cu mai mult somn, nu cu pierderea timpului suplimentar de dimineață.
Motivul este că ora de trezire se poate deplasa, în timp ce adolescentul nu își schimbă neapărat în aceeași măsură ora la care adoarme.
Există un motiv suplimentar pentru care discuția nu se rezumă la note și performanță școlară.
Adolescenții sunt deja considerați un grup de șoferi cu risc ridicat. Somnul insuficient poate afecta timpul de reacție, procesarea informațiilor și capacitatea de a rămâne alert.
Pentru un adolescent care conduce dimineața spre școală, trezirea cu mult înainte ca organismul să fie pregătit pentru starea de veghe poate deveni, astfel, și o problemă de siguranță rutieră.
Dacă argumentele medicale sunt atât de puternice, apare inevitabil întrebarea: de ce nu începe școala mai târziu peste tot?
Pentru că modificarea unui orar școlar afectează o întreagă comunitate.
Districtele trebuie să se gândească la transportul elevilor, autobuze, activități sportive, joburile după școală, îngrijirea copiilor și programul părinților.
O schimbare aparent simplă, mutarea primului clopoțel cu 30 sau 60 de minute, poate avea consecințe asupra întregului program al unei familii.
De aceea, susținătorii începerii mai târzii a școlii nu spun că implementarea este lipsită de dificultăți. Argumentul lor este că aceste dificultăți trebuie analizate în raport cu beneficiile potențiale pentru sănătatea și educația elevilor.
Discuția a primit o atenție reînnoită în Pennsylvania după modificări recente ale Codului școlar al statului.
Schimbările oferă districtelor mai multă flexibilitate pentru a analiza posibilitatea unor ore de începere mai târzii pentru elevii din învățământul secundar.
Important: legea nu obligă toate districtele să schimbe ora primului clopoțel.
În schimb, oferă comunităților un cadru pentru a analiza, discuta și raporta eventualele modificări ale programului.
Potrivit informațiilor prezentate de experți, până la 50 de districte din Pennsylvania au adoptat deja ore de începere mai târzii.
Pentru părinți, discuția poate părea, la prima vedere, una despre autobuze, teme, sport și cine duce copilul la școală.
Pentru specialiștii în somn și neuroștiințe, însă, miza este mai profundă.
Adolescentul care pare imposibil de trezit la 6 dimineața nu este neapărat leneș. Iar cel care nu poate adormi la 21:30, deși a închis telefonul și s-a băgat în pat, nu ignoră automat regulile unei bune igiene a somnului.
Corpul lui trece printr-o schimbare biologică reală.
Într-o perioadă în care creierul se dezvoltă rapid, somnul contribuie la memorie, învățare, reglarea emoțiilor și luarea deciziilor. Tocmai de aceea, experții susțin că programul școlar ar trebui să țină cont nu doar de ce este convenabil pentru adulți, ci și de momentul în care biologia adolescentului este pregătită să învețe.
Iar dacă primul clopoțel ar suna puțin mai târziu, câștigul ar putea fi mai mare decât o dimineață în care elevul nu mai luptă cu somnul: ar putea însemna un adolescent mai odihnit, mai atent și mai pregătit să învețe.
