Astmul sever, boala care poate afecta zeci de mii de români. Prof. Dr. Cristian Oancea, Vicepreședinte SRP, avertizează asupra riscurilor tratamentului repetat cu corticosteroizi orali

prof. univ. dr. Cristian Oancea

Aproximativ un milion de români au astm. Prof. dr. Cristian Oancea explică ce înseamnă astmul sever, ce tratamente moderne există și care sunt riscurile corticosteroizilor orali.

Aproximativ un milion de români suferă de astm, iar între 4% și 10% dintre aceștia dezvoltă o formă severă a bolii. Prof. Univ. Dr. Cristian Oancea, Vicepreședinte al Societății Române de Pneumologie (SRP), atrage atenția asupra importanței diagnosticării corecte, a controlului bolii și a riscurilor asociate administrării repetate de corticosteroizi orali. Medicul subliniază că astmul nu ar trebui să limiteze activitățile zilnice ale pacienților, iar terapiile moderne pot contribui la îmbunătățirea calității vieții.

Diagnosticul și tratamentul astmului sever s-au numărat printre temele importante abordate în cadrul celui de-al XXIX-lea Congres Național al Societății Române de Pneumologie, organizat sub tema „Sănătatea plămânului: limite, progrese, speranțe”, în perioada 11-14 noiembrie 2026, la Poiana Brașov. Prof. Univ. Dr. Cristian Oancea a evidențiat provocările asociate identificării formelor severe ale bolii, dar și progresele terapeutice care pot oferi pacienților șansa unei vieți normale.

Astmul sever, o afecțiune care poate rămâne necontrolată în ciuda tratamentului

Prof. Dr. Cristian Oancea a explicat că una dintre cele mai importante provocări este identificarea pacienților la care simptomele persistă în ciuda tratamentului administrat corect. Medicul a vorbit și din propria experiență, precizând că a fost diagnosticat cu astm încă din copilărie.

„Este foarte important - și aici eu vorbesc în dublă calitate, sunt medic, dar în același timp sunt și un pacient astmatic, am astm identificat și diagnosticat din copilărie. Un astm care nu este controlat, în ciuda terapiei de fond, începe încet să se transformă într-un astm sever. Chiar dacă ai o aderență bună, un tratament bun, dar tu continui să te simți rău, e posibil să fie un diagnostic de astm sever”, a explicat Prof. Dr. Cristian Oancea, Vicepreședinte SRP.

Potrivit specialistului, aproximativ un milion de persoane din România ar putea suferi de astm bronșic, iar până la 10% dintre pacienți pot dezvolta o formă severă, care răspunde insuficient la tratamentul obișnuit și poate necesita terapii țintite. Identificarea factorilor care declanșează sau agravează simptomele reprezintă, de asemenea, un element important în gestionarea bolii.

Diagnosticul de astm sever nu se stabilește peste noapte

Stabilirea diagnosticului de astm sever presupune o evaluare atentă și monitorizarea pacientului pe o perioadă mai lungă. Persistența simptomelor nu înseamnă automat că pacientul suferă de această formă a bolii.

„În primul rând, ca să ajungem la un diagnostic de astm sever, nu putem să ajungem de pe azi pe mâine. Ne trebuie cel puțin 5-6 luni, 8 luni, de la caz la caz, în care să vedem pacientul, să vedem cum reacționează, să-i verificăm tehnica inhalatorie, să-i verificăm comorbiditățile asociate”, a precizat medicul.

Un aspect esențial îl reprezintă verificarea modului în care pacientul utilizează dispozitivul inhalator, dar și identificarea altor afecțiuni care pot influența controlul astmului.

Terapiile biologice pot îmbunătăți viața pacienților cu astm sever

În cazul pacienților cu astm sever, terapiile biologice reprezintă o opțiune importantă de tratament, în funcție de particularitățile bolii și de evaluarea medicală. Prof. Dr. Cristian Oancea a subliniat că pacienții din România au acces la tratamente moderne, disponibile și în celelalte state ale Uniunii Europene.

„Din fericire, în România avem acces la terapii care sunt disponibile în toată Uniunea Europeană. Chiar suntem fericiți pentru că avem terapii biologice, care pot ușura foarte mult viața pacientului astmatic”, a declarat specialistul.

Obiectivul tratamentului nu este doar reducerea simptomelor, ci și menținerea unei vieți active, fără limitări importante provocate de boală. Medicul pneumolog a subliniat că, atunci când boala este controlată corespunzător, pacienții ar trebui să își poată continua activitățile obișnuite, inclusiv practicarea sportului.

„Dacă vrea să facă sport de performanță, să facă sport de performanță, adică să nu fie limitat în activități. Asta trebuie să știe pacienții noștri. Astmul trebuie să fie controlat, trebuie să fie tratat în așa fel încât să avem o viață normală, nu să facem din această patologie una cu un handicap sau cu o dizabilitate asupra vieții noastre”, a explicat Prof. Dr. Cristian Oancea.

Corticosteroizii orali, eficienți în criză, dar cu riscuri pe termen lung

Un alt semnal de alarmă transmis de specialist vizează administrarea repetată a corticosteroizilor orali. Deși aceste medicamente pot fi necesare pentru controlul exacerbărilor, utilizarea lor repetată poate avea consecințe importante asupra sănătății.

„Curele repetate de corticosteroizi orali, chiar dacă ne ajută azi, ne dăunează mâine. În sensul în care te ajută să respiri mai bine în criză, te scot din criză, dar într-un termen mediu și lung provoacă o sumă de reacții adverse de nedorit, influențând organismul în totalitatea lui. Avem reacții adverse cardiovasculare, osteomusculare, hormonale, oculare, inclusiv neurologice. Chiar dacă ele ne ajută astăzi, mâine ne pot fi dușmani”, a avertizat medicul.

În acest context, terapiile biologice pot contribui la reducerea necesarului de corticosteroizi sistemici la pacienții eligibili cu astm sever.

„Studiile arată că cel puțin unul din doi pacienți cu astm sever care folosesc terapie biologică renunță la cortico-terapia sistemică”, a precizat Prof. Dr. Oancea.

Mesajul transmis pacienților este că astmul poate fi ținut sub control, însă simptomele persistente și nevoia repetată de corticosteroizi orali impun o reevaluare de specialitate. În acest context, Societatea Română de Pneumologie a lansat două instrumente practice, elaborate de experți români și aliniate recomandărilor GINA 2026: Broșura „Traseul pacientului cu astm” și „Consensul experților din România privind utilizarea responsabilă a corticosteroizilor orali”. Acestea urmăresc îmbunătățirea controlului astmului sever și reducerea expunerii inutile sau repetate la corticosteroizi orali, printr-o abordare personalizată a pacientului.

Google News icon  Urmărește-ne și pe Google News - abonează‑te!

Articole similare