Societatea Română de Pneumologie: 1 român din 10 suferă de boala pulmonară obstructivă cronică

Reprezentanţii Societăţii Române de Pneumologie (SRP) au tras, miercuri, un semnal de alarmă, cu ocazia Zilei Mondiale a BPOC, privind impactul bolii pulmonare obstructive cronice - o afecţiune care afectează peste 10% din populaţia adultă globală şi reprezintă a treia cauză de deces la nivel mondial.

Ziua Mondială a BPOC

Conform specialiştilor, în România se estimează că doar jumătate dintre pacienţii cu BPOC sunt diagnosticaţi, iar mulţi ajung la medic abia în stadii avansate ale bolii.

"Ziua BPOC din acest an se desfăşoară sub sloganul "Rămâi fără aer? Poate fi BPOC!". Este un mod de a avertiza potenţialul pacient că în spatele oricărei senzaţii de sufocare, cu gâfâială la efort, se poate ascunde această boală care în termeni sofisticaţi se regăseşte sub numele de bronhopneumopatie cronică obstructivă, iar în limbaj popular - emfizem pulmonar sau bronşită cronică. Începe adesea cu o respiraţie grea la eforturi mari, pentru ca apoi să fie prezentă la eforturi din ce în ce mai mici şi devine vizibilă şi dureroasă chiar şi în repaus. Sigur că orice astfel de pacient caută explicaţii, de la oboseala pusă pe seama vârstei, până la tusea fumătorului. În realitate, confruntarea cu factori de risc binecunoscuţi, precum fumatul şi poluarea, impune din start un consult la pneumolog combinat cu o evaluare radiologică şi o verificare spirometrică a funcţiei pulmonare", a declarat Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, potrivit unui comunicat remis presei.

Ce este spirometria

Astfel, pentru a marca Ziua Mondială a BPOC, SRP organizează, în perioada 22-23 noiembrie 2025, între orele 10:00 şi 22:00, spirometrii gratuite în centrele comerciale Sun Plaza (Bucureşti) şi Iulius Town (Timişoara).

"Spirometria este pentru plămâni ceea ce este electrocardiograma pentru inimă. Este un test esenţial pentru diagnosticarea şi monitorizarea BPOC, dar şi pentru evaluarea sănătăţii pulmonare în general", a explicat medicul Roxana Maria Nemeş, fost preşedinte al SRP în perioada 2020-2024.

Potrivit acesteia, depistarea precoce a bolii pulmonare obstructive cronice poate schimba destine şi înseamnă ani de viaţă activă, independenţă şi speranţă.

Ce este boala pulmonară obstructivă cronică

Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) este o boală pulmonară cronică, caracterizată prin simptome persistente de tuse, spută şi dificultăţi de respiraţie, cauzate de o îngustare progresivă şi ireversibilă a căilor respiratorii. Boala este prevenibilă şi tratabilă, însă, netratată, duce la invaliditate şi deces prematur. Reprezentanţii SRP afirmă că scurtarea timpului până la diagnostic şi intervenţia timpurie pot îmbunătăţi evoluţia clinică, funcţia pulmonară şi calitatea vieţii pacientului.

La nivel global, peste 600 de milioane de oameni vor trăi cu BPOC până în 2050, conform raportului GOLD 2025. BPOC este a treia cauză de deces la nivel global, iar 425 de persoane mor în fiecare oră din cauza BPOC.

Specialiştii susţin că o exacerbare moderată creşte riscul de deces cu 17% şi dublează riscul de infarct în primele cinci zile. Astfel, peste 20% dintre pacienţi mor în decurs de un an după o spitalizare pentru exacerbare.

Costul global estimat al BPOC între 2020 şi 2050 este de 4,3 trilioane dolari.

Peste 60% dintre pacienţii români cu BPOC petrec cel puţin 5 zile în spital anual, iar în cazurile severe internările depăşesc 8 zile.

Raportul Global Initiative for Chronic Obstructive Lung Disease (GOLD) pentru 2025 introduce noi informaţii despre legătura dintre BPOC şi schimbările climatice, despre rolul disbiozei microbiene în evoluţia bolii, precum şi despre noi tratamente inovatoare care reduc frecvenţa crizelor şi îmbunătăţesc calitatea vieţii pacienţilor.

Raportul subliniază că BPOC nu mai este o boală exclusiv a fumătorilor: poluarea aerului, expunerea profesională şi chiar infecţiile respiratorii din copilărie sunt factori majori de risc.

De asemenea, reabilitarea pulmonară - inclusiv programele online şi de monitorizare la distanţă - joacă un rol tot mai important în controlul bolii, potrivit Agerpres.