Cât de nociv este fumatul pasiv? Milioane de oameni sunt afectați, iar copiii sunt printre cei mai vulnerabili
Fumatul pasiv reprezintă o problemă de sănătate publică la nivel mondial. Peste 2,7 miliarde de oameni, inclusiv sute de milioane de copii, au fost expuși fumului de tutun în 2023. Această expunere a fost asociată cu aproape 1,7 milioane de decese premature, potrivit unui studiu publicat în The Lancet Public Health.
Cercetarea a analizat amploarea expunerii la fumul de țigară în 204 de țări și teritorii, pentru perioada 1990–2023. Autorii au evaluat atât numărul persoanelor expuse, cât și impactul asupra bolilor și deceselor.
Din cele peste 2,7 miliarde de persoane expuse în 2023, aproximativ 767 de milioane au fost copii cu vârste între 0 și 14 ani.
Autorii studiului estimează că fumatul pasiv a contribuit la 1,66 milioane de decese premature în 2023. Povara asupra sănătății nu se limitează însă la mortalitate. Expunerea la fum de tutun a fost asociată și cu dizabilități și boli cronice.
Cea mai importantă cauză de deces asociată fumatului pasiv a fost boala cardiacă ischemică. Aceasta apare atunci când mușchiul inimii nu primește suficient oxigen, de regulă din cauza reducerii fluxului de sânge prin arterele coronare.
Efectele fumatului pasiv sunt deosebit de importante în cazul copiilor. Studiul estimează că expunerea la fumul de tutun a fost asociată cu aproximativ 5,2 milioane de infecții ale tractului respirator la copii în 2023.
Pentru un copil, expunerea nu înseamnă doar contactul direct cu fumul vizibil. Aerul dintr-o încăpere în care se fumează poate conține numeroase substanțe toxice provenite din arderea produselor din tutun.
Autorii subliniază că "expunerea la fumatul pasiv este un risc pentru sănătate recunoscut la nivel mondial, fără un nivel sigur de inhalare".
Ce respiră, de fapt, un nefumător aflat lângă un fumător
Fumul de țigară la care este expus un nefumător are două surse principale: fumul care iese direct din produsul din tutun și fumul expirat de persoana care fumează. Studiul face o distincție importantă între aceste componente.
"Componenta laterală a fumului, care domină aerul respirat de nefumători, nu este filtrată (...) și conține concentrații mai mari, pe unitatea de volum, de compuși toxici și cancerigeni decât fumul inhalat de fumătorul activ", explică autorii.
Asta înseamnă că simpla absență a fumatului nu elimină riscul. O persoană poate fi expusă fără să aprindă vreodată o țigară.
Cercetarea arată un paradox. Prevalența fumatului a scăzut semnificativ la nivel mondial din 1990, însă numărul absolut al persoanelor expuse la fumat pasiv a rămas relativ stabil.
Unul dintre motive este creșterea populației globale. În plus, autorii au identificat creșteri ale expunerii în anumite regiuni, în special în Africa și Orientul Mijlociu.
Prin urmare, scăderea proporției fumătorilor nu se traduce automat într-o reducere similară a numărului total de oameni care respiră fum de tutun.
Studiul atrage atenția și asupra unei diferențe importante între sexe. Femeile sunt expuse într-o proporție disproporționată în anumite regiuni, mai ales acolo unde fumatul este mai puțin frecvent în rândul femeilor.
"În ciuda acestei poveri substanțiale, expunerea la fumatul pasiv rămâne rareori recunoscută drept un factor major de risc pentru sănătatea femeilor", afirmă autorii.
Situația poate fi relevantă mai ales în spațiile în care femeile nu fumează, dar locuiesc sau petrec mult timp alături de persoane care fumează.
Cercetătorii susțin că protejarea populației nu poate depinde doar de deciziile individuale ale fumătorilor sau nefumătorilor.
Studiul recomandă măsuri mai stricte pentru controlul tutunului în spațiile publice și în locuințe. Protejarea copiilor și a femeilor trebuie să reprezinte o prioritate, având în vedere amploarea expunerii și consecințele asupra sănătății.
Datele cercetării transmit un mesaj simplu: fumatul pasiv nu este o problemă minoră și nu există un nivel de expunere considerat sigur.
Această genă duce la colapsul plămânilor. Duce la cancer pulmonar, de piele și renal.
Aceste tratamente ale afecțiunilor pulmonare oferă avantaje multiple pacienților.
Care sunt efectele poluării aerului asupra aparatului respirator, dar și asupra întregului organism.
Aceste siropuri pot fi soluția ideală pentru calmarea tusei într-un mod rapid și fără efecte secundare. Au efecte rapide.
O dietă săracă în grăsimi poate reduce semnificativ riscul de cancer pulmonar, în special la fumători, potrivit unui nou studiu.
Care este diferența între insuficiența respiratorie acută și cea cronică și ce afecțiuni le pot declanșa.
Acest tip de cancer este deseori diagnosticat în stadii avansate sau atunci când deja există și metastaze.
Asta s-a descoperit în plămânii nefumătorilor, iar medicii sunt îngrijorați și lansează un semnal de alarmă.
