Astmul bronșic continuă să fie una dintre cele mai frecvente boli cronice respiratorii, însă în România rămâne insuficient diagnosticat și tratat.
Cu ocazia Zilei Mondiale a Astmului, profesorul universitar Cristian Oancea atrage atenția asupra diferențelor majore față de Europa de Vest și asupra impactului real al bolii asupra pacienților și sistemului medical.
Deși aproximativ 1 milion de români suferă de astm bronșic, datele oficiale indică un număr mult mai mic de cazuri diagnosticate. Specialiștii avertizează că lipsa depistării precoce și aderența scăzută la tratament duc la agravarea bolii, internări repetate și chiar decese evitabile.
Mesajul transmis în acest an de Ziua Mondială a Astmului pune accent pe accesul echitabil la tratamente eficiente și pe controlul bolii pe termen lung.
Profesorul universitar Cristian Oancea, medic primar pneumologie și prorector pentru cercetare științifică, subliniază că România se confruntă cu o problemă majoră de subdiagnosticare:
„În România, din nefericire, boala este subdiagnosticată. Se estimează o prevalență de 4-6%, dar diagnosticul se apropie de limita inferioară. În țările din Europa de Vest, media de diagnostic este undeva la 8-10%”, a declarat acesta în exclusivitate pentru DC Medical.
Conform medicului, la nivel european, datele arată că 1 din 10 copii și 1 din 15 adulți suferă de această afecțiune. În România, însă, diferența dintre numărul real de pacienți și cel diagnosticat rămâne semnificativă.
Datele din 2023, furnizate de Institutul Național de Sănătate Publică, arată că astmul a generat un impact major asupra sistemului sanitar:
„Este foarte păcat, pentru că sub tratament și cu o aderență bună, pacienții cu astm pot avea o viață normală, pot face activități obișnuite, inclusiv sport de performanță”, a explicat Dr. Cristian Oancea.
Specialiștii atrag atenția că aceste cifre ar putea fi reduse considerabil prin diagnostic precoce și respectarea tratamentului.
În mesajul public transmis cu ocazia Zilei Mondiale a Astmului, Cristian Oancea descrie experiența dramatică a pacienților în timpul crizelor:
„Nu am aer! Mă sufoc! Mi-e teamă! Nu pot să respir!” sunt senzațiile frecvente resimțite în timpul unei exacerbări.
Astmul bronșic este definit ca o inflamație cronică a căilor aeriene, care determină îngustarea acestora și dificultăți de respirație. Printre simptomele principale se numără:
Anual, în România sunt înregistrate peste 200.000 de exacerbări severe, ceea ce înseamnă că, în medie, în fiecare minut un pacient are o criză de astm.
Un alt semnal de alarmă tras de specialist vizează comportamentul pacienților:
„Numărul de 1 milion este unul real, dar din nefericire este mult subdiagnosticat. Cam 1 din 2 sau 2 din 3 pacienți nu respectă recomandările. Aderența la tratament este foarte scăzută deoarece pacienții se simt bine rapid și, după un timp, nu își mai iau tratamentul”, mai explică Dr. Cristian Oancea pentru DC Medical.
Această întrerupere prematură a terapiei favorizează agravarea bolii și crește riscul de forme severe sau rezistente la tratament.
Specialiștii subliniază că astmul nu este costisitor atunci când este controlat, ci atunci când este neglijat. O exacerbare crește costurile de tratament cu aproximativ 25%, iar internările sunt mult mai scumpe decât terapia preventivă:
„În astm, nu tratamentul este costisitor, ci lipsa lui”, avertizează medicii.
Tema Zilei Mondiale a Astmului din acest an vizează reducerea diferențelor dintre tratamentul ideal și cel real. Accentul este pus pe:
Totodată, medicii susțin necesitatea unor programe naționale de depistare precoce și extinderea registrelor de pacienți, precum cel deja existent în Timiș pentru formele severe.
Deși astmul afectează în special persoane sub 45 de ani și are un impact major asupra calității vieții, România continuă să raporteze mai puține cazuri decât alte țări europene. Nu pentru că boala ar fi mai rară, ci pentru că rămâne insuficient depistată și tratată, avertizează medicul.
Boala care afectează un milion de români. Poți suferi de aceasta și să nu îți dai seama încă de la început, iar consecințele sunt grave.
Care este diferența între insuficiența respiratorie acută și cea cronică și ce afecțiuni le pot declanșa.
Testul care depistează cancerul pulmonar. Detectează chiar și tumorile invizibile.
Care sunt efectele poluării aerului asupra aparatului respirator, dar și asupra întregului organism.
Acest medicament distruge cancerul. Este asociat cu forța unei rachete. Distruge celulele canceroase, iar pe cele sănătoase le evită.
Papa Francisc este internat cu dublă pneumonie. Garda Elvețiană a început pregătiriile pentru funeraliile Suveranului Pontif.
Aceste tratamente ale afecțiunilor pulmonare oferă avantaje multiple pacienților.
