Hipertensiunea pulmonară este o afecțiune rară și greu de diagnosticat, care pune sub presiune inima și poate trece neobservată până în stadii avansate.
Patologia pulmonară ascunde afecțiuni grave care trec, de multe ori, neobservate până în stadii avansate. Printre acestea se numără și hipertensiunea arterială pulmonară (HTAP), o boală rară, costisitoare și dificil de diagnosticat. Prof. univ. dr. Cristian Oancea, medic primar pneumolog, explică distincția vitală între tensiunea obișnuită și această patologie specifică a circuitului dintre inimă și plămâni.
Majoritatea populației este familiarizată cu hipertensiunea arterială sistemică, cea care se măsoară simplu, cu un tensiometru pe braț. Știm că o valoare de 120 cu 80 mmHg este normală și că tot ce depășește 140 mmHg necesită atenție medicală și tratament pe termen lung.
În cazul hipertensiunii arteriale pulmonare, situația este diferită. Aceasta nu se poate măsura cu aparate obișnuite de uz casnic.
"Când discutăm despre hipertensiunea arterială pulmonară, este vorba despre o tensiune mai aparte, care apare între inimă și plămâni, adică sângele care pleacă din partea dreaptă a inimii, din ventriculul drept, și merge către plămâni. În această zonă apar câteva probleme patologice", a explicat prof. univ. dr. Cristian Oancea, medic primar pneumologie, în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.
Bolile orfane reprezintă o provocare majoră pentru sistemele de sănătate, indiferent dacă apar în sfera pneumologică, cardiovasculară sau gastroenterologică. Acestea necesită nu doar un screening extrem de atent, ci și un arsenal terapeutic specializat.
Un aspect critic al acestor afecțiuni este costul ridicat al tratamentului. Spre deosebire de medicamentele pentru tensiunea obișnuită, care sunt accesibile, schemele de tratament pentru HTAP sunt extrem de costisitoare pentru bugetele de sănătate.
Deși este considerată o boală rară, realitatea din teren poate arăta cifre surprinzătoare odată ce metodele de screening se îmbunătățesc. Dr. Cristian Oancea face o paralelă cu fibroza chistică, o altă patologie care a ieșit din umbră în ultimii ani.
"Fac o paralelă și cu fibroza chistică, despre care nici nu credeam că este o boală rară până când am început să o depistăm precoce, să facem screening și am realizat că, de fapt, este una dintre cele mai răspândite boli dintre patologiile rare", explică medicul.
În prezent, datele arată o incidență de aproximativ 25–60 de cazuri la un milion de locuitori. Totuși, lipsa unor baze de date solide face ca această cifră să fie doar o estimare a provocării reale cu care se confruntă medicii.
România dispune de centre specializate care gestionează aceste cazuri complexe. Centrul de la Timișoara este un punct de referință în tratarea pacienților cu această afecțiune.
"La noi, în centrul de la Timișoara, care este și centru de boli rare și de hipertensiune pulmonară, avem 50 de pacienți", a declarat prof. univ. dr. Cristian Oancea în exclusivitate la Academia de Sănătate.
Prof. dr. Margit Șerban vine la Academia de Sănătate.
Prof. Dr. Alexandru Vlad Ciurea este invitatul zilei la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.
Prof. dr. Emilian Popovici vine la Academia de Sănătate.
