Nu există nici vaccin și nici tratament specific pentru hantavirus, spun medicii.
Hantavirusul rămâne o amenințare discretă, dar serioasă pentru sănătatea publică. Deși tehnologia medicală a avansat spectaculos în ultimii ani, pacienții care contractează acest virus nu beneficiază încă de un tratament specific sau de un ser care să prevină infecția. Managerul Spitalului "Victor Babeș", prof. dr. Simin Aysel Florescu, oferă lămuriri esențiale despre stadiul actual al soluțiilor medicale împotriva acestui patogen.
În acest moment, medicina modernă nu dispune de o armă direcționată strict împotriva virusului Hanta. Spre deosebire de alte infecții virale unde există protocoale antivirale clare, în acest caz intervenția medicilor este limitată la gestionarea simptomelor și susținerea funcțiilor vitale ale organismului.
"Din păcate, pentru virusurile Hanta nu există în prezent nici vaccin și nici tratament etiologic specific", a declarat prof. dr. Simin Aysel Florescu, în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.
Deși formele de boală pot fi severe, numărul redus de îmbolnăviri menține virusul sub radarul autorităților. Comparativ cu gripa sau alte afecțiuni respiratorii care blochează sistemele sanitare în fiecare sezon, cazurile de infecție cu virusul Hanta apar izolat.
Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică motivul pentru care atenția oficială este scăzută.
"Neexistând o problemă majoră de sănătate publică, atenția autorităților nu s-a concentrat foarte mult în această direcție, deoarece sunt cazuri sporadice, nu epidemii sezoniere precum gripa sau alte boli transmisibile frecvente", a mai explicat prof. dr. Simin Aysel Florescu.
Chiar dacă prezentul nu oferă un vaccin, viitorul arată optimist din punct de vedere tehnologic. Lecțiile învățate din pandemiile recente și noile platforme de dezvoltare a serurilor (precum tehnologia ARN mesager sau vectorii virali) permit un răspuns mult mai prompt din partea industriei farmaceutice.
"Totuși, având în vedere tehnologiile actuale de producere a vaccinurilor, mult mai rapide decât în trecut, este posibil ca în viitor să se poată dezvolta un vaccin, dacă va fi nevoie. În prezent însă, nu există", a concluzionat managerul Spitalului de Boli Infecțioase și Tropicale "Victor Babeș".
Nava de croazieră MV Hondius, care transportă aproximativ 150 de persoane, a devenit centrul unei alerte epidemiologice după confirmarea unui focar de hantavirus la bord. Până în prezent, virusul a curmat deja trei vieți și a forțat evacuarea de urgență a mai multor pasageri aflați în stare critică spre unități de terapie intensivă din Africa de Sud și Europa.
Situația a generat o tensiune diplomatică și medicală majoră, în condițiile în care mai multe porturi africane au refuzat acostarea vasului din cauza lipsei dotărilor necesare pentru gestionarea unei astfel de patologii. În cele din urmă, autoritățile spaniole au acceptat primirea navei în Tenerife, unde urmează să ajungă în jurul datei de 9 mai. Acolo, echipe de experți în biosecuritate vor coordona debarcarea pasagerilor asimptomatici și repatrierea acestora sub supraveghere strictă.
Misterul acestui focar persistă însă în rândul specialiștilor. Deși hantavirusul se transmite în mod normal de la rozătoare la om prin inhalarea particulelor contaminate, viteza de răspândire în spațiul închis al navei ridică semne de întrebare. Organizația Mondială a Sănătății analizează cu atenție posibilitatea unei mutații sau prezența tulpinii Andes, singura capabilă de transmitere interumană.
Agenția pentru Securitate Sanitară din Marea Britanie (UKHSA) a identificat un nou caz suspect de hantavirus în rândul cetățenilor săi, localizat pe insula Tristan da Cunha. Acest nou caz face parte din monitorizarea atentă a focarului epidemic izbucnit la bordul navei de croazieră de lux MV Hondius, eveniment care a cauzat deja decesul a trei pasageri, doi olandezi și un german.
Până în prezent, bilanțul oficial indică cinci persoane infectate, în timp ce nava se îndreaptă spre Tenerife, unde este așteptată să acosteze duminică. Pentru a preveni răspândirea virusului, autoritățile britanice au decis repatrierea imediată a cetățenilor proprii care nu prezintă simptome, impunându-le însă o perioadă de izolare de 45 de zile la sosirea în țară.
În paralel, UKHSA continuă monitorizarea grupului de șapte britanici care au debarcat anterior pe insula Sfânta Elena; dintre aceștia, doi se află deja în izolare în Regatul Unit, restul fiind supravegheați în locațiile în care se află în prezent.
Mâncăm boala cu lingura. Alimentația care ne distruge sistemul digestiv.
