Este hantavirusul o amenințare pentru România? Prof. Dr. Simin Florescu explică simptomele, transmiterea interumană și situația focarului de pe nava de croazieră.
Apariția unui focar de hantavirus la bordul navei de croazieră MV Hondius, care a călătorit din Argentina spre Africa, a declanșat o alertă epidemiologică internațională. În timp ce Organizația Mondială a Sănătății (OMS) îndeamnă la calm, experții în boli infecțioase analizează posibilitatea unei mutații care să permită transmiterea virusului de la om la om.
Nava, care are la bord aproximativ 150 de persoane, urmează să acosteze în Tenerife, după ce mai mulți pacienți au fost deja evacuați către spitale specializate.
Prof. dr. Simin Aysel Florescu, managerul Spitalului "Victor Babeș", explică faptul că aceste infecții virale cu manifestări hemoragice nu sunt specifice doar zonelor tropicale. Hantavirusurile sunt prezente pe tot continentul european, inclusiv în România, unde se manifestă sub diverse forme.
"Infecțiile virale care pot determina manifestări hemoragice sunt destul de numeroase. Și o să spun că, spre surprinderea publicului larg, acestea nu se întâlnesc doar în zonele tropicale.
Dacă ne gândim strict la hantavirusuri, acestea sunt bine reprezentate și pe continentul european, inclusiv în România, cu o frecvență mai mare în nordul Europei. Există și febra hemoragică Crimeea-Congo, o zoonoză similară cu hantavirusurile, transmisă însă prin înțepătura de căpușă.
Aceasta este prezentă în mai multe zone ale Europei, dar mai puțin în România. În țările vecine, cum este Bulgaria, există chiar și cazuri clinice la om, în timp ce în România nu avem încă forme clinice confirmate la oameni, deși la testele de seroprevalență efectuate la animale au fost detectați anticorpi anti-CCHFV.
Deci animalele se pot infecta, dar transmiterea la om nu este pe deplin demonstrată în aceste condiții. Este o situație mai particulară pentru CCHF, probabil cu o virulență mai redusă în România. Acest aspect a stârnit un interes crescut în ultimul timp și sperăm să facem parte din proiecte europene care să studieze seroprevalența și la om, nu doar la animale", a explicat prof. dr. Simin Aysel Florescu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase și Tropicale Victor Babeș, în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.
Hantavirusul este o zoonoză clasică: se transmite de la rozătoare la oameni prin inhalarea aerosolilor proveniți din dejecțiile acestora. De obicei, infecția apare în spații închise, precum magazii sau zone rurale. Prezența acestui virus pe o navă de croazieră reprezintă un context neobișnuit care ridică semne de întrebare.
"Modul în care a izbucnit focarul epidemic, decesele produse, ridică probleme serioase privind originea, transmiterea și mai ales măsurile de prevenție pentru viitor, astfel încât să evităm episoade dramatice sau chiar tragice", a spus acad. prof. univ. dr. Irinel Popescu, realizatorul emisiunii Academia de Sănătate.
"Da, este adevărat, mediul în care a apărut, și anume pe o navă de croazieră, este destul de neobișnuit pentru acest tip de infecție, care este o infecție virală transmisă de la șoareci la oameni, deci o zoonoză clasică. Transmiterea interumană este practic inexistentă.
În focarele interumane, inclusiv pe nave, transmiterea se face de la rozătoare, în special rozătoare sălbatice (șoareci, șobolani), la om, prin intermediul dejecțiilor acestora, care se pot aerosoliza. Infecția apare prin inhalarea acestor aerosoli.
De obicei, îmbolnăvirea apare în situații particulare, când omul intră în contact apropiat cu aerosolii proveniți din dejecțiile rozătoarelor, de exemplu la curățarea unor magazii sau spații închise, în zone forestiere sau rurale. Nu este o boală pe care să o faci pur și simplu în mijlocul unei nave de croazieră sau într-un oraș, fără un astfel de context de expunere.
Transmiterea interumană secundară este rară, cu excepția variantei Andes, care se întâlnește în America de Sud și în cazul căreia au fost semnalate posibile cazuri de transmitere interumană. În rest, însă, hantavirusurile întâlnite în alte regiuni ale lumii nu prezintă transmitere de la om la om, ci doar în condiții speciale, prin contact direct cu dejecțiile rozătoarelor.
De aceea, este de înțeles că apariția unor astfel de cazuri suscită îngrijorare, însă nici măcar Organizația Mondială a Sănătății nu a finalizat încă toate evaluările privind diagnosticul de certitudine al acestor cazuri și, cu atât mai puțin, evaluarea transmisibilității epidemiologice", a explicat prof. dr. Simin Aysel Florescu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase și Tropicale Victor Babeș, în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.
Acad. prof. univ. dr. Irinel Popescu a ridicat problema unei posibile mutații a virusului, având în vedere suspiciunile de transmitere directă între pasageri. Singura variantă cunoscută până acum care se poate transmite între oameni este tulpina Andes, originară din America de Sud.
"În momentul în care ne punem problema unei posibile transmiteri de la om la om, automat ar trebui să luăm în calcul și posibilitatea unei mutații a hantavirusului, așa cum îl cunoaștem, nu?", a întrebat acad. prof. univ. dr. Irinel Popescu, realizatorul emisiunii Academia de Sănătate.
"Dacă nu este vorba despre varianta Andes, mai ales că acest focar, dacă am reținut corect, ar fi pornit din Argentina.
Încă nu se știe exact de unde a pornit. În momentul în care se ia în calcul o posibilă transmitere de la om la om, apare automat și ipoteza unei posibile mutații a virusului hantavirus, așa cum îl cunoaștem, mai ales dacă nu este vorba de varianta Andes.
Mai ales că acest caz sau acest "val" de îmbolnăviri, dacă am reținut corect, ar fi pornit de undeva din Argentina, din Ushuaia, orașul faimos din care se pleacă de obicei spre Antarctica. Nu știu de ce s-a ajuns la acea zonă exactă.
A existat, cumva, un contact cu America de Sud, deci nu este exclus să fie o tulpină de acolo, cu posibilă transmitere interumană ulterioară. Totuși, acest lucru rămâne de verificat, deoarece încă nu a fost stabilit serotipul exact al virusului.
Probabil vom afla în curând. Situația este destul de neobișnuită, dar nu imposibilă, având în vedere condițiile de transmitere și proximitatea foarte mare dintre persoane pe un vas de croazieră. Toată lumea se află într-un spațiu relativ mic, cu contacte repetate și apropiate.
Nu este exclus să fi existat o contaminare cu dejecții de rozătoare pe vas. Nu este imposibil. Nu aș spune însă că este neapărat o mutație. Mai întâi trebuie stabilit exact ce tip de hantavirus este implicat.
În privința mutațiilor, virusurile sunt cele mai imprevizibile microorganisme din acest punct de vedere. Există și această variantă, dar consider că, înainte de orice, trebuie clarificat tipul de virus implicat, iar apoi epidemiologii și cercetătorii să analizeze posibilitatea unei mutații", a explicat prof. dr. Simin Aysel Florescu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase și Tropicale Victor Babeș, în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.
Prioritate la toaletă oriunde în țară. Cine are acest drept.
Prof. Dr. Alexandru Vlad Ciurea este invitatul zilei la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.
Prof. dr. Emilian Popovici vine la Academia de Sănătate.
