România, cu 5 ani sub media UE la speranța de viață. De ce mor pacienții cu afecțiuni pulmonare?
România se confruntă cu o realitate dură în sectorul medical: speranța de viață a cetățenilor este cu cinci ani mai mică față de media Uniunii Europene. Deși competența medicilor români este recunoscută, sistemul de sănătate eșuează adesea din cauza intervențiilor tardive, a legislației învechite și a subfinanțării cronice.
În cadrul dezbaterii „HEALTH FORUM: Știința vieții-sănătatea bazată pe dovezi”, organizată de DC Media Group, prof. univ. dr. Cristian Oancea, Președintele Comisiei de pneumologie din Ministerul Sănătății, a tras un semnal de alarmă asupra situației critice din pneumologie.
Peste 2,3 milioane de români suferă de afecțiuni pulmonare, iar acestea provoacă anual între 70.000 și 80.000 de decese. Cifrele reflectă nu doar severitatea bolilor, ci și limitele unui sistem care intervine fragmentat.
"Când vorbim de speranța de viață tindem să o tratăm, de cele mai multe ori, ca pe un indicator statistic. În realitate, această speranță de viață este rezultatul cumulativ al unor decizii luate sau amânate de noi toți de-a lungul anilor.
Deși am făcut progrese importante, suntem cu 5 ani în urmă ca speranță de viață sub media UE, iar mortalitatea evitabilă se menține ridicată. Aceste cifre nu se datorează doar lipsei de competențe medicale. Avem medici foarte buni, profesioniști, dar avem limitele unui sistem care intervine de foarte multe ori prea târziu și fragmentat.
Legislația este încă învechită, iar alocarea financiară a resurselor este inechitabilă. Afecțiunile pulmonare în România afectează peste 2,3 milioane de persoane și generează aproximativ 70-80.000 de decese în fiecare an.
Dacă vorbim de hipertensiunea arterială pulmonară vorbim de o patologie comparativă ca și prognostic de supraviețuire cu cancerul pulmonar, poate chiar mai rău. Avem medicamente inovative pe care le prescriem și care așteaptă să fie compensate și care dacă le dăm în stadiu incipient salvăm ani din viața pacientului, chiar îl reintroducem în societate, îl facem să fie productiv, îl facem să meargă la muncă, să trăiască și să își petreacă activități cu familia.
Într-un stadiu spre terminal, un transplant pulmonar ne ajunge la 700-800 de mii de euro, pe când aceste medicații inovative ne pot salva pacientul de transplantul pulmonar și poate fi reintegrat în societate", a explicat trof. univ. dr. Cristian Oancea, Președinte Comisia de pneumologie, Ministerul Sănătății, în cadrul dezbaterii DC Media Group - ,,HEALTH FORUM: Știința vieții-sănătatea bazată pe dovezi″ .
Pacienții din România au acces inegal la investigații esențiale, precum procedurile de cateterizare. Din cauza plafoanelor lunare de finanțare, diagnosticul corect poate întârzia chiar și câțiva ani.
"Programul Național de Hipertensiune Pulmonară se concentrează pe tratament, dar se uită că serviciile de spitalizare de zi și monitorizare acoperă doar o fracțiune din costurile reale. Aceste tarife nu reflectă complexitatea și intensitatea care sunt preluate de mediul spitalicesc.
Procedurile de cateterizare esențiale în diagnosticul și follow-up în urmărirea pacientului sunt accesate inconsistent, subfinanțate. Avem acest acces dificil și inegal la investigație pentru diagnostic și monitorizare.
Plafoanele lunare de finanțare pot întârzia diagnosticul ani de zile. Problema este că un an de zile pierdut în diagnosticul acestor pacienți se reflectă în ani pierduți în viața lor și costuri crescute.
Accesul la medicație inovativă rămâne marcat de întârzieri. România se află în spatele UE cu o medie de 2-3 ani. Accesul la tratamentele inovative trebuie să fie rapid și predictibil", a explicat trof. univ. dr. Cristian Oancea, Președinte Comisia de pneumologie, Ministerul Sănătății, în cadrul dezbaterii DC Media Group - ,,HEALTH FORUM: Știința vieții-sănătatea bazată pe dovezi″.
