Spitale supraaglomerate în orașele mari, în timp ce unitățile mici consumă 80% din buget pe salarii. Neajunsurile cu care se confruntă pacienții.
Sistemul de sănătate din România se confruntă cu provocări majore în gestionarea celor două mari categorii de pacienți: cei sănătoși, care au nevoie de prevenție, și cei cronici, care se pierd într-un hățiș birocratic. Radu Gănescu, Președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), a analizat aceste disfuncționalități în cadrul dezbaterii „HEALTH FORUM: Știința vieții-sănătatea bazată pe dovezi”.
Prima categorie vizată de strategii medicale este cea a persoanelor care interacționează rar cu medicii. Pentru aceștia, scopul principal este menținerea stării de sănătate și depistarea timpurie a eventualelor probleme prin screening și vaccinare.
"Noi avem două categorii de cetățeni:
Celor două categorii le cerem diverse lucruri. Pe cei care nu interacționează cu sistemul de sănătate și sunt sănătoși trebuie să îi aducem în sistemul de sănătate pentru screening, pentru prevenție, să le facem vaccinuri, investigații, pentru a avea persoane sănătoase, cu o calitate a vieții cât mai crescută și speranța de viață să fie una ridicată", a spus Radu Gănescu, Președintele COPAC, în cadrul dezbaterii DC Media Group - ,,HEALTH FORUM: Știința vieții-sănătatea bazată pe dovezi″ .
Cea de-a doua categorie, cea a pacienților cronici, se lovește de o structură rigidă și lipsită de transparență. Deși acești pacienți au nevoie de echipe multidisciplinare, spitalele, medicina de familie și ambulatoriul funcționează adesea fără o comunicare eficientă între ele.
"A doua parte este ce facem cu acele categorii care au o boală cronică, au nevoie de echipă medicală multidisciplinară, au nevoie de servicii de laborator, monitorizare și tratament. Sistemul este foarte complex, compact, învechit cu circuite netransparente și cu un mod în care fiecare unitate lucrează în silozuri, adică spitalul lucrează în felul său, medicina de familie în alt stil și ambulatoriul în stilul său.
Pacientul trebuie să traverseze toate aceste servicii și de foarte multe ori este foarte complicat. Trebuie să vină la o unitate medicală în orașele mari, unde există servicii medicale care nu sunt disponibile în localitățile mici și avem supraaglomerare în spitalele mari care oferă servicii peste contractarea pe care o au cu CNAS și avem spitale unde 80% din cheltuieli sunt cu salariile.
Când vorbim de pacienți cu boli rare fără tratament trebuie să le oferim dou lucruri:
Mai avem partea de acces la investigații pentru că oricât de mult am trata cu ultimele molecule posibile, dacă pacientul nu este diagnosticat într-un timp util și ajunge să aibă tratamentul atunci când are nevoie, va scădea calitatea vieții, vor apărea complicații și va fi o cheltuială mai mare pentru toată lumea", a spus Radu Gănescu, Președintele COPAC, în cadrul dezbaterii DC Media Group - ,,HEALTH FORUM: Știința vieții-sănătatea bazată pe dovezi″.
