EXCLUSIV Astm sever în România: nevoia de diagnostic precoce și terapii moderne

Astmul sever nu este doar o provocare medicală. Este o problemă sistemică, ce pune presiune pe pacienți, pe familii, pe medici și pe întreg sistemul de sănătate. Prin severitatea simptomelor, costurile asociate și riscurile pe care le implică, această formă distinctă de astm constituie o importantă problemă de sănătate publică.

În acest context, Campania Națională de Informare și Educare „RESPIR” răspunde nevoii tot mai acute de conștientizare a astmului sever și de identificare a soluțiilor moderne pentru gestionarea corectă a bolii. Demersul aduce în centrul atenției pacientul cu astm sever și subliniază importanța accesului la diagnostic precoce și la terapii moderne, esențiale pentru controlul eficient al afecțiunii.

Inițiativa este susținută de Societatea Română de Pneumologie și oferă pacienților și publicului larg o platformă de informare dedicată www.eastmsever.ro - unde pot afla ce este astmul sever, cum poate fi ținut sub control și care este impactul acestei boli asupra vieții de zi cu zi.

Prof. Univ. Dr. Ariadna Petronela Fildan, director medical Spitalul de Pneumofitiziologie Constanța și Prodecan Facultatea de Medicină din cadrul Universității Ovidius, subliniază că astmul sever limiteză profund viața pacienților și afirmă că terapiile biologice disponibile în România pot schimba radical evoluția bolii.

De asemenea, medicul avertizează că gestionarea deficitară a astmului sever duce la abuz de cortizon oral și la complicații serioase pe termen lung.

Care sunt particularitățile astmului sever?

Astmul necontrolat duce la deteriorarea calității vieții pacienților, creșterea absenteismului, anxietății și presiune suplimentară asupra spitalelor prin internări și vizite repetate.

“Astmul este o boală prevalentă, o întâlnim destul de des în populația generală. Undeva 8% - 10% din populația generală suferă de astm, inclusiv copiii.

Asta rezultă din faptul că avem poluare, aditivi alimentari, obiceiuri nesănătoase și apropo de copii, predispoziția către astm se capătă din viața intrauterină, pentru că mama fumează sau pentru că mama inhalează fumul pentru că tatăl fumează.

Pacienții cu astm sever sunt deosebiți de pacienții cu astm pe care îi putem controla cu terapie inhalatorie simplă - și acești pacienți, cu un simplu inhalator, își pot desfășura viața aproximativ normal, în timp ce pacienții cu astm sever nu au acest beneficiu. Din păcate, pentru pacienții cu astm sever, simptomatologia e persistentă, le perturbă activitatea zilnică, somnul, posibilitatea de a efectua diverse activități și se simt mereu rău, vin foarte des la medic, în urgență, au spitalizări repetate și evident și complicații. Acești pacienți ajung la acel grad de insuficiență respiratorie și nu de puține ori chiar la deces.

Vorbim de 2,5 milioane de persoane care mor în fiecare an și ne putem gândi, ca poveste, la un oraș de dimensiunea Bucureștiului care dispare în fiecare an de pe harta globului.

Severitatea bolii rezultă din faptul că acești pacienți, în ciuda unei terapii inhalatorii corecte, atât ca medicație, cât și ca tehnică, ca aderență și verificarea tuturor factorilor care ar putea duce la o evoluție negativă a bolii, pacientul continuă să aibă simptome, să prezinte spitalizări, să utilizeze corticosteroizi orali sau injectabili, să aibă o calitate a vieții proastă și vorbim de o categorie de pacienți destul de mică din întregul areal de pacienți astmatici, însă sunt pacienții care supraîncarcă sistemul de sănătate și se adresează cel mai des medicilor și serviciilor de urgență.

Practic, pacienții își construiesc viața pe marginea acestei boli. Pacientul cu astm bronșic sever nu are o viață personală pe care să și-o conducă după bunul plac.

Pacientul cu astm bronșic sever prezintă greutate în respirație, dispnee, aproape în fiecare zi, necesită să ia tratament inhalator, uneori și cortizon oral aproape în fiecare zi sau în ture repetate.

Pacientul cu astm sever tușește foarte mult, are o stigmă, este tot timpul împovărat de ceea ce înseamnă această boală și nu-și poate desfășura activitatea zilnică sau alte activități sociale sau sport.

Acești oameni au o viață extrem de limitată din cauza bolii lor”, spune Prof. Univ. Dr. Ariadna Petronela Fildan, director medical Spitalul de Pneumofitiziologie Constanța și Prodecan Facultatea de Medicină din cadrul Universității Ovidius.

Ce opțiuni moderne de tratament sunt disponibile în România?

“Suntem foarte norocoși, dar norocul ni l-am și făcut ca societate în general, ca mesaje trimise mai departe și ca insistențe ca noi și pacienții noștri să avem acces la tot ce înseamnă terapie biologică, vorbim de terapia care țintește mecanismul bolii.

Sunt terapii biologice care circulă în viața medicală de foarte multe decenii. Acum, în România, avem de 6 - 7 ani terapii biologice care ajută pacienții cu astm bronșic să uite de boală, să aibă o viață normală și să poată să aleagă din toate opțiunile pe care viața le pune la dispoziție”, a continuat Prof. Univ. Dr. Ariadna Petronela Fildan, director medical Spitalul de Pneumofitiziologie Constanța și Prodecan Facultatea de Medicină din cadrul Universității Ovidius.

8 din 10 pacienți eligibili cu astm sever nu primesc recomandare pentru un tratament biologic

Traseul pacientului cu astm sever în România este adesea un drum lung, cu multe obstacole: de la lipsa diagnosticării corecte și la timp, la accesul întârziat la terapiile moderne și la suprautilizarea corticosteroizilor orali, cu tot șirul de efecte adverse pe care le implică.

Astmul este o boală cronică, deci care nu se poate vindeca, dar poate fi ținută sub control.

“Este o realitate care nu ne face cinste ca practicieni, dar sunt mai multe impedimente. Nu e numai vina noastră pentru că nu prescriem această terapie biologică. Pe de-o parte e vorba de educația pacientului - sunt pacienți care nu privesc cu încredere orice se numește biologic sau vaccin.

Avem o temere, o reticență, legată de faptul că populația nu înțelege despre ce e vorba cu aceste terapii, li se pare că îi cipăm sau le extragem informații sau îi facem dependenți de un tratament, de un inhalator sau de o anumită terapie.

Practic noi nu devenim dependenți de terapie, ci devenim independenți de boală.

Pe de altă parte, terapia biologică vine cu niște protocoale. Sunt anumiți parametri  pe care pacientul și boala lui trebuie să le îndeplinească ca să se încadreze în a prescrie acea terapie. 

Lucrurile merg însă într-o direcție pozitivă și ne bucurăm că avem la dispoziție aceste terapii. Trebuie să avem deschidere, încredere!”, susține Prof. Univ. Dr. Ariadna Petronela Fildan, director medical Spitalul de Pneumofitiziologie Constanța și Prodecan Facultatea de Medicină din cadrul Universității Ovidius.

Care sunt consecințele dacă astmul sever nu este gestionat corespunzător?

Mulți pacienți depind de tratamente agresive, precum corticosteroizii orali, asociați cu efecte adverse serioase pe termen lung.

Implementarea consecventă a ghidurilor devine esențială: atunci când tratamentul urmează recomandările experților, cursul bolii se schimbă, riscul de exacerbări severe scade semnificativ, iar calitatea vieții pacienților se îmbunătățește pe termen lung.

Respectarea indicațiilor date de medic și administrarea tratamentului, așa cum a fost prescris, reprezintă cea mai bună modalitate de a preveni crizele de astm sever și de a ține boala sub control.

“Spitalizările, exacerbările, consumul mare de contizon oral sau sistemic. Chiar dacă ni se pare puțin, 3 zile sau 5 zile de cortizon oral, acumulate în timp, produc efecte atât pe riscurile cardiovasculare, diabet, pneumonii, infecții, osteoporoză.

Da, cortizonul este un medicament pe care un astmatic trebuie să-l aibă la îndemână, pentru că o criză poate să apară oricând, însă există terapia inhalatorie și biologică care scade această necesitate de cortizon oral și care vine la pachet cu aceste efecte adverse”, a conchis Prof. Univ. Dr. Ariadna Petronela Fildan, director medical Spitalul de Pneumofitiziologie Constanța și Prodecan Facultatea de Medicină din cadrul Universității Ovidius.

Trei priorități pentru managementul astmului sever:

1. Scăderea utilizării corticosteroizilor orali (CSO): Implementarea recomandărilor din strategiile globale, educarea cadrelor medicale și a pacienților privind riscurile asociate, creșterea accesului la terapii biologice moderne

2. Standardizarea traseului pacientului cu astm sever: Dezvoltarea unui sistem clar de referențiere și diagnostic, colaborare eficientă între medicii de familie și specialiști pentru monitorizare adecvată

3. Creșterea aderenței la tratamente inovatoare și la monitorizare continuă: Formare continuă pentru profesioniști, informarea pacienților despre beneficiile terapiilor moderne, utilizarea biomarkerilor pentru personalizarea tratamentului

Campania RESPIR se desfășoară cu sprijinul AstraZeneca