Cancerul pulmonar, impact devastator. Beatrice Mahler: Agravarea bolii, creșterea mortalității

Deși fumatul rămâne principalul factor de risc, studiile recente arată că poluarea aerului și expunerea la radon contribuie semnificativ la apariția și agravarea cancerului pulmonar. Analiza datelor din România pe perioada 1999-2022 indică creșterea cazurilor la persoane nefumătoare, în special la bărbații peste 50 de ani din mediul urban.

Poluanții din mediu, impact devastator

Medicul pneumolog Beatrice Mahler a explicat că deşi fumatul rămâne principalul factor etiologic al cancerului pulmonar, tot mai multe cercetări evidenţiază rolul semnificativ al poluanţilor din mediu. Aceasta ar explica, cel puţin parţial, creşterea cazurilor de cancer pulmonar la persoanele nefumătoare.

"Plecând de la aceste date, am realizat alături de o echipă dedicată studiul ce a fost publicat în revista Springer Nature. Cercetarea noastră sperăm să reprezinte un instrument analitic relevant pentru comunitatea ştiinţifică şi factorii de decizie, în vederea identificării zonelor cu risc ridicat şi al fundamentării unor măsuri eficiente de prevenţie şi intervenţie", a explicat dr. Beatrice Mahler, într-o postare pe Facebook.

Analiza datelor din România: risc mai mare la bărbații peste 50 de ani

Analiza retrospectivă a datelor colectate în România în perioada 1999-2022 arată că bărbaţii peste 50 de ani din mediul urban prezintă cel mai mare risc de cancer pulmonar.

"75% dintre decese au fost înregistrate tot în rândul acestora, subliniind o distribuţie inegală de gen a impactului bolii, corelată parţial probabil cu obiceiul fumatului, mult mai frecvent la bărbaţi decât la femei", a afirmat Mahler.

Potrivit studiului, incidenţa crescută a cancerului pulmonar apare începând cu vârsta de 45 de ani, iar datele arată două valuri distincte ale bolii:

• Primul val (1999): afectează mai ales grupele de vârstă 60-64 și 65-69 de ani, cu tendință descendentă ulterior.
• Al doilea val (în jurul anului 2010): debut în rândul persoanelor între 50-54 și 55-59 de ani, indicând posibile efecte de cohortă care necesită cercetări suplimentare.

Corelația dintre poluare și mortalitatea prin cancer pulmonar

Studiul a analizat corelația dintre clusterele spațiale ale cancerului pulmonar și nivelul de poluare cu particule PM2.5, iar rezultatele arată diferențe în funcție de indicatorul oncologic:

"În cazul deceselor prin cancer pulmonar, asocierea cu nivelul crescut de PM2,5 este mai pronunţată (valoare Cramer's V = 0,239), ceea ce indică faptul că statistic aproximativ 24% dintre decese pot fi, cel puţin parţial, explicate prin nivelul de poluare al aerului. Aceste rezultate susţin ipoteza conform căreia expunerea la poluanţi atmosferici joacă un rol semnificativ în agravarea bolii, contribuind la creşterea mortalităţii", a explicat Mahler.

Radonul – un alt factor de risc semnificativ

Radonul este al doilea factor de risc recunoscut pentru cancerul pulmonar și are corelație și în studiul realizat de Mahler, însă datele privind concentrațiile sunt parțiale:

"Datele disponibile privind concentraţiile de radon acoperă aproximativ 50% din teritoriul României, conform informaţiilor furnizate de Atlasul Radiaţiei Naturale, realizat cu sprijinul Comisiei Europene. Valorile ridicate ale concentraţiilor de radon sunt localizate în special în regiunile în care se înregistrează şi incidenţe mari ale cancerului pulmonar", a precizat medicul.

Expunerea cronică la poluanții din aer și radon poate declanșa procese oncogenetice, însă efectele apar după o perioadă de latență între 10 și 30 de ani.

"Astfel, studiile indică o perioadă de latenţă între momentul expunerii şi apariţia bolii", a conchis Beatrice Mahler.