IMC-ul poate greși: cine riscă să fie încadrat incorect la obezitate
Un studiu internațional publicat în Nature arată că indicele de masă corporală poate supraestima sau subestima obezitatea. Cercetătorii au evaluat și circumferința taliei, raportul talie-înălțime și efectele asupra sănătății.
Ce trebuie să știi:
- Studiul a analizat datele a peste 844.000 de adulți din patru cohorte din China, Spania, Marea Britanie și SUA.
- Cadrul de diagnostic evaluat depășește IMCul și ia în calcul măsurători ale taliei și efectele asupra organismului.
- Cercetătorii disting între obezitate clinică și obezitate preclinică.
- În funcție de cohortă, IMC-ul a supraestimat obezitatea în 1,2%-3,1% dintre cazuri și a subestimat-o în 5,2%-8,6%.
- Între 77,4% și 91,3% dintre persoanele încadrate inițial la obezitate preclinică nu au evoluat spre forma clinică în următorii zece ani.
Indicele de masă corporală este folosit frecvent pentru evaluarea greutății, dar nu arată unde este distribuită grăsimea și nici dacă aceasta afectează funcționarea organismului. Un studiu internațional publicat în Nature a testat o abordare care completează IMC-ul cu circumferința taliei și raportul dintre talie și înălțime. Cercetarea a inclus peste 844.000 de adulți din patru grupuri mari de populație.
Obezitate clinică și preclinică
Cadrul propus face diferența între obezitatea clinică și cea preclinică. Prima presupune că excesul de grăsime afectează funcționarea unuia sau mai multor organe ori limitează activitățile zilnice. Obezitatea preclinică descrie excesul de grăsime și riscurile de sănătate asociate, fără ca funcțiile organismului să fie afectate în acel moment.
Completarea IMC-ului cu măsurători ale taliei a schimbat clasificarea unor participanți. În funcție de cohortă, metoda bazată numai pe IMC a supraestimat obezitatea în 1,2%-3,1% dintre cazuri și a subestimat-o în 5,2%-8,6%. Astfel, unele persoane încadrate ca supraponderale după IMC aveau măsurători ale taliei compatibile cu un nivel de grăsime asociat obezității.
Nu toate cazurile preclinice evoluează
Urmărirea participanților a arătat că între 77,4% și 91,3% dintre cei clasificați inițial cu obezitate preclinică nu au trecut la forma clinică în decurs de zece ani. Rezultatul sugerează că riscul și starea de sănătate nu pot fi deduse doar dintr-o valoare a IMC-ului.
Cercetătorii spun că evaluarea mai amplă poate ajuta la identificarea persoanelor care au nevoie de intervenție medicală. Studiul validează un cadru de diagnostic, dar nu înseamnă că IMC-ul va dispărea din practica medicală.
-
IMC-ul poate greși: cine riscă să fie încadrat incorect la obezitate22.11.2026, 16:00
-
-
-
COVID-19 conduce topul îmbolnăvirilor cu virusuri respiratorii în Europa22.11.2026, 14:00
-
