Bacteriile intestinale îți pot regla ceasul biologic. De ce contează nu doar ce mănânci, ci și ora la care iei masa
Ora la care mănânci ar putea influența cât de eficient absoarbe organismul nutrienții din alimente. Bacteriile intestinale joacă un rol surprinzător în acest proces, ajutând intestinul să își sincronizeze activitatea cu mesele.
Ce trebuie să știi:
-
Bacteriile intestinale pot funcționa ca niște „ceasuri biologice”, folosind ora meselor pentru a regla activitatea intestinului.
-
Microbii transformă anumite substanțe din alimente în molecule care influențează absorbția nutrienților.
-
La șoarecii subnutriți, acest mecanism a susținut creșterea și dezvoltarea.
-
În condițiile unui aport caloric excesiv, aceeași cale biologică a favorizat absorbția grăsimilor și agravarea obezității.
Bacteriile intestinale, un ceas biologic despre care știm mai puțin
Organismul uman funcționează după un ritm biologic de aproximativ 24 de ore, influențat în principal de alternanța dintre lumină și întuneric. Acest mecanism, cunoscut drept ritm circadian, ajută corpul să își coordoneze activitatea în funcție de momentul zilei, inclusiv procesele prin care digeră alimentele și absoarbe nutrienții.
Însă lumina nu este singurul semnal care îi spune organismului cât este ceasul. Un rol important îl au și bacteriile care trăiesc în intestin.
Un nou studiu publicat în revista Cell Host & Microbe arată că microbiomul intestinal poate funcționa ca un adevărat „păstrător al timpului”, conform Medical Xpress. Mai exact, bacteriile interpretează semnalele transmise de alimente și produc molecule care ajută celulele intestinale să își adapteze activitatea în funcție de momentul mesei.
Cercetarea arată că acest mecanism poate face organismul mai eficient în absorbția nutrienților, dar efectele sale depind de cantitatea de hrană disponibilă.
Cum știu bacteriile intestinale când este timpul să mănânci?
Deși bacteriile intestinale nu sunt expuse direct la lumină, ele pot primi informații despre ritmul zilnic al organismului prin intermediul alimentelor.
Cercetătorii au descoperit că microbiota intestinală poate descompune fitatul, o substanță prezentă în mod natural în numeroase alimente, inclusiv cereale, fasole, nuci și semințe.
În urma acestui proces, bacteriile produc molecule care activează o proteină din celulele intestinale. Aceasta influențează, la rândul ei, activitatea genelor implicate în transportul nutrienților.
Practic, intestinul își poate adapta capacitatea de absorbție în funcție de semnalele primite de la bacterii.
Situația se schimbă în timpul postului. Atunci când nu mâncăm, nivelul de fitat scade, activitatea microbiană se reduce, iar absorbția nutrienților este diminuată.
Astfel, bacteriile contribuie la sincronizarea activității intestinului cu momentele în care organismul primește hrană. Acest mecanism îl ajută să utilizeze mai eficient nutrienții disponibili.
Un mecanism care ne-a ajutat să supraviețuim foametei
De ce ar avea organismul nevoie de un asemenea sistem? Cercetătorii au pornit de la o explicație evolutivă.
De-a lungul unei mari părți din istoria umanității, accesul la hrană nu a fost constant. Perioadele în care oamenii aveau suficientă mâncare alternau cu perioade de lipsuri. În acest context, capacitatea organismului de a absorbi cât mai eficient nutrienții disponibili putea reprezenta un avantaj important pentru supraviețuire și dezvoltare.
Pentru a verifica această ipoteză, echipa de cercetare a realizat experimente pe șoareci hrăniți cu o dietă săracă în nutrienți.
Unora dintre animale le-a fost administrată o bacterie intestinală obișnuită sau o moleculă produsă de aceasta, implicată în reglarea ritmului circadian.
Rezultatele au fost interesante: șoarecii tineri subnutriți care au primit bacteria sau molecula respectivă au crescut mai înalți și au avut o stare de sănătate mai bună decât animalele care nu au primit aceste intervenții.
Descoperirea sugerează că mecanismul controlat de microbi poate ajuta organismul să valorifice mai bine hrana atunci când nutrienții sunt insuficienți.
Același mecanism poate favoriza obezitatea atunci când mâncăm prea mult
Există însă și o altă față a acestui proces.
Dacă în trecut capacitatea de a absorbi cât mai mulți nutrienți reprezenta un avantaj, în condițiile actuale, în care alimentele sunt disponibile în cantități mari, mecanismul poate avea efecte nedorite.
Cercetătorii au observat că, atunci când șoarecii aveau un aport caloric ridicat, aceeași cale biologică favoriza absorbția excesivă a grăsimilor și agrava obezitatea asociată alimentației.
Cu alte cuvinte, un sistem care a ajutat organismul să profite la maximum de puțina hrană disponibilă poate deveni dezavantajos atunci când există un exces de calorii.
Acest fenomen poartă numele de nepotrivire evolutivă. Mai exact, anumite mecanisme biologice dezvoltate pentru a ajuta organismul să supraviețuiască în condițiile din trecut nu mai sunt la fel de avantajoase în mediul actual.
Ora mesei ar putea conta mai mult decât credeam
Studiul evidențiază o legătură importantă între microbiomul intestinal, ritmul circadian și modul în care organismul utilizează energia din alimente.
Bacteriile intestinale nu au doar rolul de a participa la digestie și de a susține sănătatea intestinală. Ele pot transmite semnale care influențează momentul în care intestinul este pregătit să absoarbă nutrienții.
Cercetarea a fost realizată pe șoareci, astfel că rezultatele nu demonstrează automat că același mecanism produce efecte identice la oameni. Totuși, descoperirile oferă o perspectivă nouă asupra modului în care ora meselor și microbiomul ar putea influența metabolismul.
Studiul, intitulat „Microbial inositol phosphates orchestrate host diurnal metabolism and energy homeostasis via HDAC3”, a fost publicat în 2026 în revista Cell Host & Microbe.
DOI: 10.1016/j.chom.2026.09.021
-
-
-
COVID-19 conduce topul îmbolnăvirilor cu virusuri respiratorii în Europa22.11.2026, 14:00
-
-
Centre de expertiză pentru boli rare în România: rețeaua ajunge la 8522.11.2026, 12:00
