Felul în care mergi ar putea dezvălui probleme de sănătate mintală. Ce legătură există între pași, anxietate și depresie
Mersul pe jos ar putea oferi indicii despre ceea ce se întâmplă în mintea noastră.
Ce trebuie să știi
-
Felul în care mergem s-ar putea schimba în funcție de starea noastră emoțională, inclusiv atunci când suntem stresați, anxioși sau deprimați.
-
Un proiect de cercetare al Universității din Miami, numit MindStep, analizează legătura dintre mers și sănătatea mintală.
-
Rezultatele preliminare indică diferențe în lungimea pașilor la persoanele cu simptome depresive, mai ales atunci când trebuie să rezolve sarcini intelectuale în timp ce merg.
-
Cercetătorii testează și o tehnologie bazată pe inteligență artificială care ar putea identifica aceste schimbări fără senzori sau markeri atașați de corp.
Ce legătură ar putea exista între felul în care mergem și sănătatea mintală
Atunci când ne gândim la anxietate sau depresie, primele lucruri care ne vin în minte sunt, de obicei, tristețea, îngrijorarea constantă, lipsa energiei sau problemele de somn. Dar starea psihică s-ar putea reflecta și în felul în care ne mișcăm.
Pornind de la această idee, o echipă de specialiști în kinesiologie, științele sportului și psihologie de la Universitatea din Miami încearcă să afle dacă mersul pe jos poate deveni un indicator suplimentar al sănătății mintale.
Proiectul se numește MindStep și urmărește să identifice eventualele legături dintre starea emoțională, activitatea mentală și modificările tiparelor de mers. Participanții completează chestionare despre sănătatea lor mintală, apoi sunt filmați în timp ce merg și îndeplinesc diferite sarcini care le solicită atenția și memoria.
„Modul în care mergem ne poate spune mai multe despre sănătatea noastră mintală decât ne dăm seama”, a declarat Moataz Eltoukhy, profesor de kinesiologie și științe ale sportului la Facultatea de Educație și Dezvoltare Umană a Universității din Miami, conform Medical Xpress.
Acesta explică faptul că schimbările de dispoziție, stresul sau starea generală de bine se pot reflecta uneori în modificări subtile ale mișcărilor corpului.
Depresia și anxietatea ar putea modifica lungimea pașilor
Cercetătorii au început colaborarea în urmă cu aproximativ un an, încercând să afle dacă două dintre cele mai frecvente probleme de sănătate mintală, depresia și anxietatea, pot influența modul în care merg studenții.
O altă întrebare la care încearcă să răspundă este dacă perioadele cu stres mai ridicat se reflectă în schimbări ale mersului.
Pentru a analiza aceste aspecte, participanții au fost invitați să vină de patru ori în laborator, pe parcursul a șase săptămâni. La fiecare vizită au efectuat sesiuni scurte de analiză a mersului și au completat chestionare despre starea lor psihică.
Aproximativ 25% dintre participanții incluși în această etapă au raportat simptome de anxietate sau depresie.
În două studii care au inclus aproximativ 95 de persoane, rezultatele preliminare ale unuia dintre ele au scos la iveală o observație interesantă: studenții care au raportat simptome depresive aveau tendința de a-și modifica mai frecvent lungimea pasului atunci când trebuiau să rezolve sarcini mai dificile, care solicitau memoria de lucru.
Cu alte cuvinte, atunci când mergeau și, în același timp, trebuiau să depună un efort intelectual mai mare, modul în care pășeau devenea mai puțin constant.
Cercetătorii au mai observat diferențe în mersul persoanelor care aveau tendința de a-și reprima emoțiile. Acestea apăreau atunci când participanții erau rugați să vorbească despre lucruri care îi făceau fericiți sau frustrați.
Rezultatele sunt preliminare, însă sugerează că relația dintre mișcare și sănătatea mintală ar putea fi mai complexă decât se credea.
De ce îi filmează cercetătorii în timp ce merg și rezolvă sarcini intelectuale
Echipa nu urmărește doar felul în care o persoană merge atunci când nu are nimic altceva de făcut. Cercetătorii vor să vadă ce se întâmplă cu mișcările corpului atunci când creierul trebuie să gestioneze mai multe lucruri simultan.
De exemplu, participanții sunt puși în situația de a merge în timp ce îndeplinesc sarcini care le solicită memoria și atenția. În alte etape, cercetătorii vor să analizeze inclusiv modul în care folosirea telefonului sau ignorarea informațiilor care distrag atenția influențează mersul.
Anul acesta, proiectul a fost extins cu încă 50 de studenți, iar echipa continuă să analizeze tiparele de mișcare.
În plus, cercetătorii vor să depășească limitele laboratorului. Până acum, o mare parte a măsurătorilor au fost realizate în condiții controlate, însă următorul pas este monitorizarea participanților și în afara acestui spațiu.
„Vom începe prin a-i monitoriza în interiorul laboratorului, dar apoi îi vom monitoriza și în afara acestuia”, a explicat Jennifer Britton, profesoară asociată de psihologie la Facultatea de Arte și Științe.
Scopul este să afle dacă există tipare de mers care corespund cu schimbările nivelului de anxietate și depresie.
Inteligența artificială ar putea analiza mersul fără senzori atașați de corp
Unul dintre elementele importante ale proiectului este tehnologia folosită pentru monitorizarea mișcărilor.
În mod tradițional, analiza mersului se realizează cu ajutorul mai multor camere specializate și al unor markeri reflectorizanți atașați pe corpul persoanei. Aceștia permit urmărirea mișcărilor și măsurarea unor caracteristici precise.
Însă această metodă presupune echipamente complexe și un mediu special amenajat, ceea ce face mai dificilă monitorizarea oamenilor în activitățile lor obișnuite.
Pentru a depăși această limitare, Moataz Eltoukhy și echipa sa au dezvoltat un instrument bazat pe inteligență artificială, care poate analiza mersul folosind o singură cameră de tabletă.
Sistemul nu are nevoie de markeri reflectorizanți atașați de corp și poate furniza măsurători biomecanice precum:
-
viteza de mers;
-
lungimea pasului, adică distanța dintre doi pași succesivi;
-
lungimea stridei, care reprezintă distanța parcursă într-un ciclu complet de mers.
Potrivit lui Eltoukhy, noua tehnologie poate oferi măsurători cu o precizie comparabilă cu cea a sistemelor tradiționale de captare a mișcării.
Echipa compară în continuare rezultatele cu cele obținute prin intermediul unui sistem consacrat, bazat pe mai multe camere, pentru a valida acuratețea instrumentului.
Dacă tehnologia își confirmă precizia, cercetătorii ar putea analiza mersul oamenilor în medii mult mai naturale, precum campusurile universitare sau clinicile, fără să fie nevoie ca aceștia să intre într-un laborator specializat.
Mersul ar putea deveni un indiciu suplimentar în evaluarea anxietății și depresiei
În prezent, evaluarea unor tulburări precum anxietatea și depresia se bazează, printre altele, pe ceea ce povestește persoana despre starea sa, dar și pe schimbări precum cele care apar în somn sau apetit.
Cercetătorii de la Universitatea din Miami vor să afle dacă analiza mișcărilor ar putea completa aceste informații.
Jennifer Britton atrage atenția că sănătatea mintală nu se reflectă doar în gânduri și emoții, ci și în comportamente observabile.
„Mulți oameni presupun că sănătatea mintală ține doar de modul în care gândești, dar există și alți indicatori comportamentali care pot fi revelatori în acest sens”, a explicat specialista.
Aceasta oferă și exemple din viața de zi cu zi: atunci când este obosită, observă că merge diferit, iar când este fericită, mersul i se schimbă.
Tocmai această legătură dintre starea emoțională și mișcare încearcă echipa să o înțeleagă mai bine.
Important este că cercetătorii nu susțin că o anumită lungime a pasului sau o schimbare a vitezei de mers poate diagnostica depresia ori anxietatea. Ei încearcă să afle dacă aceste modificări pot reprezenta semnale suplimentare, care să atragă atenția asupra unei posibile probleme.
De ce ar putea fi importantă identificarea mai rapidă a problemelor de sănătate mintală
Cercetătorii speră că, în viitor, analiza mersului ar putea contribui la identificarea mai timpurie a unor schimbări importante ale stării psihice.
Uneori, o persoană poate să nu realizeze imediat că sănătatea sa mintală se deteriorează sau poate să nu solicite ajutor până când simptomele devin greu de gestionat.
Dacă legătura dintre mers și sănătatea mintală va fi confirmată, monitorizarea mișcărilor ar putea oferi un indiciu suplimentar că cineva trece printr-o perioadă dificilă și ar putea avea nevoie de sprijin.
Jennifer Britton consideră că acest lucru ar putea fi deosebit de util în rândul studenților, deoarece problemele de sănătate mintală pot afecta atât rezultatele academice, cât și relațiile sociale.
Pe termen lung, însă, cercetătorii speră ca instrumentul să poată fi util și altor categorii de populație, nu doar tinerilor din mediul universitar.
„Durează ceva timp până când o persoană își dă seama că sănătatea sa mintală se deteriorează, iar uneori poate fi deja prea târziu”, a declarat Moataz Eltoukhy.
Obiectivul echipei este ca inteligența artificială să poată identifica în mod obiectiv și neinvaziv schimbările semnificative ale mersului, astfel încât acestea să ofere oportunitatea unor intervenții mai timpurii.
Deocamdată, proiectul MindStep se află în etapa de cercetare, iar rezultatele nu demonstrează că mersul poate fi folosit ca metodă de diagnostic. Totuși, studiul deschide o direcție interesantă: este posibil ca unele dintre semnalele prin care corpul ne arată că ceva nu este în regulă să fie observate chiar și atunci când pur și simplu mergem pe jos.
-
-
IMC-ul poate greși: cine riscă să fie încadrat incorect la obezitate22.11.2026, 16:00
-
-
-
COVID-19 conduce topul îmbolnăvirilor cu virusuri respiratorii în Europa22.11.2026, 14:00
