Ai impresia că, atunci când temperaturile urcă vertiginos, îți este mai greu să te concentrezi, uiți lucruri simple sau ai nevoie de mai mult timp pentru a lua o decizie? Nu este doar o impresie.
Căldura pune creierul la muncă: hipotalamusul coordonează permanent mecanismele prin care organismul încearcă să-și mențină temperatura internă în limite normale.
Deshidratarea poate accentua „ceața mentală”: pierderea de apă și electroliți poate afecta atenția, memoria pe termen scurt și timpul de reacție.
Efortul fizic complică lucrurile: mușchii produc căldură, ceea ce obligă organismul să muncească și mai mult pentru răcire.
Somnul prost poate amplifica efectele: nopțile prea calde pot reduce calitatea somnului, iar oboseala afectează suplimentar concentrarea și memoria.
Soarele puternic nu ne face doar să transpiram. În zilele în care mercurul din termometre urcă foarte mult, organismul pornește o adevărată operațiune de răcire. Inima, vasele de sânge, pielea, glandele sudoripare și, mai ales, creierul participă la acest proces.
Iar atunci când corpul trebuie să depună un efort suplimentar pentru a-și păstra temperatura într-un interval sigur, unele dintre funcțiile pe care le considerăm banale, concentrarea, memoria, atenția sau luarea deciziilor, pot deveni mai dificile.
De aici senzația pe care mulți oameni o descriu în zilele caniculare: „Parcă nu mai pot să gândesc”.
Creierul și corpul se află într-o comunicare permanentă. Atunci când temperatura mediului se schimbă, termoreceptorii aflați în apropierea suprafeței pielii transmit informații către hipotalamus, regiunea cerebrală care joacă un rol esențial în reglarea temperaturii organismului.
Atunci când temperatura corpului crește prea mult, hipotalamusul coordonează o serie de reacții menite să elimine căldura și să readucă organismul spre temperatura sa normală, în jurul valorii de 37 de grade Celsius.
Este un proces extrem de precis. Pentru organism, menținerea temperaturii centrale într-un interval adecvat este importantă pentru metabolism, activitatea enzimelor și numeroase alte funcții vitale.
Cu alte cuvinte, în timpul caniculei, creierul are o „misiune” suplimentară: să țină corpul rece.
Pe vreme foarte caldă, organismul activează mecanisme prin care poate pierde căldură.
Vasele de sânge din piele se dilată, iar o cantitate mai mare de sânge este direcționată către suprafața corpului, unde căldura poate fi eliminată. Glandele sudoripare produc transpirație, iar evaporarea acesteia contribuie la răcirea organismului.
Chiar și firele de păr participă, într-o anumită măsură, la răspunsul organismului la temperatură, prin modificarea poziției lor, conform Medical Xpress.
Toate aceste reacții sunt coordonate prin căi nervoase care fac legătura dintre creier, vasele de sânge și glandele sudoripare.
Problema este că răcirea corpului nu este un proces „gratuit” pentru organism. Ea presupune resurse și o activitate fiziologică suplimentară.
În condiții normale, organismul reușește să mențină temperatura și, în același timp, să susțină activitatea cerebrală.
Însă, pe măsură ce căldura devine mai intensă, sarcina asupra sistemelor de termoreglare crește. În anumite condiții, acest lucru poate contribui la scăderea performanței cognitive.
Rezultatul poate fi senzația că lucrurile simple necesită mai mult efort: citim același paragraf de două ori, ne pierdem mai ușor firul unei conversații, facem calcule mai lent sau avem dificultăți în a ne concentra asupra unei sarcini.
Efectele nu sunt identice pentru toată lumea. Toleranța la căldură diferă în funcție de fiziologie, aclimatizare, hidratare, vârstă, starea generală de sănătate și intensitatea expunerii.
Explicația nu se oprește la transpirație și circulație.
Neuronii, celulele specializate care transmit informații în sistemul nervos, funcționează prin intermediul unor procese electrice și chimice extrem de precise. Aceștia depind de mișcarea ionilor încărcați electric, de proteine, enzime și neurotransmițători.
Iar temperatura poate influența toate aceste procese.
În condiții obișnuite, organismul are mecanisme prin care compensează modificările de temperatură. Însă, atunci când stresul termic devine prea mare, echilibrul delicat necesar funcționării normale a sistemului nervos poate fi perturbat.
Acest lucru poate contribui la modificări ale atenției, memoriei, vitezei de procesare și capacității de a lua decizii.
Dacă temperatura este ridicată, apare și un alt risc: pierdem mai multă apă prin transpirație.
Dacă lichidele pierdute nu sunt înlocuite, organismul trebuie să facă față și deshidratării. Sistemul cardiovascular are de lucru pentru a susține circulația către piele, în timp ce trebuie să asigure în continuare alimentarea cu sânge a organelor, inclusiv a creierului.
Creierul este un organ cu un conținut foarte mare de apă, iar echilibrul hidric este important pentru funcționarea sa normală.
Chiar și deshidratarea ușoară poate fi asociată cu scăderea atenției, modificarea timpilor de reacție și afectarea unor aspecte ale memoriei pe termen scurt.
De ce?
Pentru că deshidratarea poate influența circulația cerebrală, funcționarea neuronilor și echilibrul electroliților — minerale precum sodiul și potasiul, esențiale pentru transmiterea semnalelor nervoase.
Situația devine și mai solicitantă atunci când, pe lângă temperaturile ridicate, facem efort fizic.
Mușchii aflați în activitate produc căldură. În același timp, organismul încearcă să trimită sânge către piele pentru a facilita pierderea căldurii și trebuie să susțină necesarul crescut al mușchilor.
Dacă transpirația este abundentă și lichidele nu sunt înlocuite, deshidratarea poate accentua problema.
De aceea, o activitate fizică solicitantă în mijlocul unei zile caniculare poate produce nu doar oboseală musculară, ci și senzația că mintea nu mai funcționează la fel de clar.
Există însă un mecanism mai puțin evident prin care zilele toride ne pot afecta creierul: somnul.
Pentru a adormi și pentru a menține un somn de calitate, organismul trebuie să-și ajusteze temperatura. Când camera este prea caldă, acest proces poate deveni mai dificil.
Nopțile fierbinți pot duce la adormire mai dificilă, treziri mai frecvente și un somn mai puțin odihnitor.
Iar a doua zi apare o combinație neplăcută: efectele căldurii se pot suprapune peste efectele privării de somn.
Somnul insuficient afectează atenția, memoria, viteza de procesare și capacitatea de a lua decizii. Astfel, „ceața mentală” din timpul unei zile toride poate fi rezultatul mai multor factori care se adună.
Nu toată lumea reacționează la temperaturile ridicate în același fel.
Diferențele individuale de fiziologie și toleranță la căldură contează. De asemenea, contează cât de obișnuit este organismul cu temperaturile ridicate, cât de bine este hidratată persoana, cât efort depune și cât timp petrece în căldură.
Și percepția poate juca un rol important.
O scădere aparent mică a vitezei de procesare poate deveni mult mai evidentă atunci când încercăm să facem ceva ce, în mod normal, ne este foarte ușor.
De aceea, dacă într-o după-amiază caniculară ai senzația că ai nevoie de două ori mai mult timp pentru o sarcină simplă, nu înseamnă neapărat că „nu mai ești în stare să gândești”.
Creierul tău poate fi pur și simplu solicitat de condițiile de mediu.
Există câteva măsuri simple care pot ajuta organismul să facă față mai ușor temperaturilor ridicate.
În primul rând, este important să te hidratezi adecvat și să nu aștepți întotdeauna apariția unei senzații intense de sete pentru a bea lichide.
În perioadele foarte calde, poate fi util să faci pauze regulate de la expunerea la căldură și să cauți spații răcoroase sau umbrite.
Îmbrăcămintea ușoară și aerisită poate facilita confortul termic, iar pentru somn ajută o cameră cât mai răcoroasă și lenjeria de pat potrivită pentru temperaturi ridicate.
Dacă faci sport, evită, pe cât posibil, cele mai fierbinți ore ale zilei și acordă atenție hidratării.
Căldura extremă poate schimba modul în care funcționează organismul, iar creierul nu este o excepție.
Atunci când corpul depune efort pentru a-și menține temperatura, când pierdem apă prin transpirație și când somnul este perturbat, capacitatea de concentrare poate avea de suferit.
Vestea bună este că, în cazul efectelor ușoare asociate căldurii, răcorirea, odihna și rehidratarea pot ajuta la revenire.
Așa că, data viitoare când deschizi laptopul într-o zi toridă și constați că o sarcină banală pare brusc complicată, poate că nu ai nevoie de încă o cafea.
Poate ai nevoie, pur și simplu, de un loc mai răcoros, un pahar cu apă și o pauză.
