Stresul este un răspuns natural al organismului la un pericol real sau perceput, iar anxietatea este unul dintre simptomele acestui mecanism. Toată lumea trece, la un moment dat, prin episoade de anxietate. Problemele...
Stresul este un răspuns natural al organismului la un pericol real sau perceput, iar anxietatea este unul dintre simptomele acestui mecanism. Toată lumea trece, la un moment dat, prin episoade de anxietate. Problemele apar atunci când răspunsul la stres rămâne activat constant, iar anxietatea nu mai este ocazională, ci devine o stare persistentă, care afectează viața de zi cu zi. În aceste cazuri, specialiștii vorbesc despre tulburări de anxietate, un termen-umbrelă care include mai multe afecțiuni diferite, dar cu același simptom central.
Gestionarea anxietății intense poate necesita sprijin profesional, însă experții subliniază că dezvoltarea unor abilități de adaptare este esențială și pentru controlul simptomelor de zi cu zi.
Una dintre cele mai eficiente metode este legată de modul în care sunt interpretate situațiile. Gândurile negative sau catastrofice pot distorsiona realitatea, iar simpla delimitare între fapte și presupuneri emoționale poate reduce intensitatea anxietății.
Respirația profundă și controlată este un alt instrument ușor de folosit. Inspirarea și expirarea pe ritmuri egale, timp de câteva minute, poate încetini ritmul cardiac și poate induce o stare de calm. Tehnici precum respirația 4-7-8 sunt folosite frecvent pentru reducerea rapidă a tensiunii.
Mișcarea ajută, de asemenea, la reglarea hormonilor de stres. Chiar și activități scurte, precum mersul alert, câteva exerciții simple sau întinderi, pot îmbunătăți rapid starea de spirit. Pentru unele persoane, aromaterapia – cu mirosuri precum lavanda, mușețelul sau lemnul de santal – poate avea un efect calmant imediat.
Tehnicile de ancorare în prezent sunt utile atunci când gândurile anxioase devin copleșitoare. Exerciții simple, care presupun concentrarea pe ceea ce vezi, auzi sau atingi, ajută la mutarea atenției dinspre factorul stresant către senzațiile fizice.
Pe termen lung, primul pas este identificarea factorilor declanșatori. Aceștia pot fi legați de muncă, relații, consumul de cofeină, dureri cronice, efecte secundare ale unor medicamente sau experiențe negative din trecut. Fiecare persoană are propriile declanșatoare, iar conștientizarea lor este esențială pentru prevenirea episoadelor recurente.
Specialiștii recomandă și discutarea tratamentelor medicamentoase cu medicul, mai ales dacă anxietatea apare ca efect secundar sau persistă după întreruperea unor medicamente. În formele severe, tratamentul medicamentos poate fi necesar, alături de terapie.
Practicarea regulată a meditației, ținerea unui jurnal emoțional și menținerea relațiilor sociale pot avea efecte protectoare asupra sănătății mintale. Activitatea fizică regulată nu ajută doar pe moment, ci are un efect cumulativ, contribuind la un somn mai bun, claritate mentală și o capacitate mai mare de a face față stresului.
