Stresul și anxietatea au simptome asemănătoare, ceea ce face ca diferența dintre ele să fie, de multe ori, greu de observat.
Atât stresul, cât și anxietatea fac parte din răspunsul natural al organismului la amenințare. Atunci când o persoană simte că este în pericol, corpul eliberează hormoni de stres.
Acești hormoni fac ca inima să bată mai repede și cresc cantitatea de sânge pompată către organe și membre. În același timp, respirația se accelerează, tensiunea arterială crește, simțurile devin mai ascuțite, iar corpul eliberează nutrienți în sânge pentru a furniza energie.
Acest proces are loc foarte repede, iar specialiștii îl descriu drept stres. Anxietatea este răspunsul organismului la acest stres.
Mulți oameni recunosc anxietatea ca pe acea stare de neliniște, disconfort sau teamă care apare înaintea unui eveniment important. Ea menține persoana alertă și atentă.
Reacția de tip „luptă sau fugi” poate apărea în fața unei amenințări fizice sau emoționale, reale sau percepute. În unele situații este utilă, însă pentru unele persoane poate interfera cu viața de zi cu zi.
Stresul și anxietatea au multe simptome comune, motiv pentru care pot fi confundate ușor.
Atunci când o persoană este stresată, poate avea:
bătăi mai rapide ale inimii
respirație accelerată
gânduri anxioase
schimbări de dispoziție, iritabilitate sau furie
o stare generală de nefericire
senzația că este copleșită
singurătate
greață
amețeală
diaree sau constipație.
Atunci când o persoană este anxioasă, poate avea:
bătăi mai rapide ale inimii
respirație accelerată
senzație de neliniște sau teamă
transpirație
diaree sau constipație
nervozitate
tensiune
agitație.
Pentru că stresul și anxietatea fac parte din aceeași reacție a organismului și au simptome asemănătoare, nu este întotdeauna simplu să le deosebești.
Diferența esențială este că stresul tinde să fie de scurtă durată și apare ca răspuns la o amenințare recunoscută, în timp ce anxietatea poate persista și uneori poate părea că nu are niciun declanșator clar.
Cu alte cuvinte, stresul este legat mai direct de un factor identificabil, în timp ce anxietatea poate continua chiar și după ce acel factor nu mai este prezent sau chiar atunci când nu este evident.
