De ce oftăm și ce înseamnă asta. Deși actul de a suspina nu reprezintă o amenințare imediată în sine, există situații în care poate fi un semn de altceva.
De ce oftăm. Este posibil să asociați un oftat cu o mulțime de lucruri. Stresul. Ușurarea. Chiar și cu un sentiment de frustrare sau de uimire.
Oricum vă gândiți la oftat, s-ar putea să vă întrebați de ce o facem și dacă poate fi rău pentru dumneavoastră sau dacă este posibil să suspinați prea mult. Oftatul, vom afla, este natural și normal. Specialistul în biofeedback și psihologul Anna Hayburn, PsyD, explică ce știm despre această formă de expirație.
Un oftat sau suspin este considerat un reflex și este definit în principal ca o respirație lungă și profundă, similară cu o inspirație și o expirație normală - dar nu chiar la fel. Se poate întâmpla din cauza unui răspuns emoțional, cum ar fi stresul sau ușurarea, dar puteți ofta și fără să vă dați seama.
De fapt, în medie, oamenii produc aproximativ 12 ”suspine spontane” într-o oră. De obicei, un oftat implică o a doua inspirație înainte de a lăsa să iasă expirația (oftatul). Adesea, urmează o pauză în respirație - cunoscută uneori sub numele de apnee post-suspin.
După cum se pare, un oftat joacă, de asemenea, un rol important în sistemul dumneavoastră respirator. Atunci când respirați normal, micii saci de aer (cunoscuți și sub numele de alveole) lucrează din greu la schimbul de oxigen și dioxid de carbon. Uneori, acești saci de aer se prăbușesc, iar un oftat poate ajuta la resetarea lor.
Deoarece suspinul este practic o inspirație lungă, acesta poate oferi de fapt plămânilor tăi un impuls de aer atât de necesar uneori și îți poate îmbunătăți nivelul de oxigen din sânge.
Cu alte cuvinte, un oftat din când în când poate ajuta la o respirație mai echilibrată, precum și la eliberarea unor emoții, potrivit Cleveland Clinic.
De ce suspinăm? Deloc surprinzător, oftatul este adesea asociat cu sentimentele noastre. Oftatul poate fi uneori un reductor eficient al anxietății. Unii experți presupun că persoanele aflate în situații care provoacă anxietate pot ofta pentru a obține o ușurare temporară a stresului.
Un studiu realizat în 2022 a constatat că suspinele sunt legate de reacții emoționale precum excitarea, anxietatea și durerea. Studiile din 2010 și 2015 confirmă și ele acest lucru.
”Stările emoționale negative - cum ar fi frica, anxietatea și tristețea - sunt, de fapt, asociate cu oftatul mai des”, notează Dr. Hayburn.
S-ar putea să fiți predispus să suspinați mai mult decât de obicei dacă aveți afecțiuni precum:
- Anxietate.
- Tulburare de stres posttraumatic (PTSD).
- Atacuri de panică frecvente.
- Probleme respiratorii.
- Disautonomie.
În cea mai mare parte, suspinatul poate fi un lucru bun. Dar, în timp ce oftatul este de obicei modul în care corpul tău se descarcă de o greutate emoțională, oftatul excesiv ar putea deveni o povară pentru sistemul tău. Atunci când există o pauză în respirație care însoțește un oftat, aceasta este partea care poate deveni îngrijorătoare în timp.
”Atunci când suspinele frecvente continuă pe o perioadă lungă de timp - fie din cauza stresului prelungit, fie din cauza unei tulburări de anxietate - pot de fapt să agraveze anxietatea, stresul și panica. Asta pentru că poate promova hiperventilația și un răspuns crescut la stres”, explică Dr. Hayburn.
Cu alte cuvinte, dacă suspinați mult și nu compensați cu respirații profunde și respirație măsurată, poate fi un semn fie al stresului legat de mentalitate, fie, în unele cazuri, al unei probleme respiratorii subiacente.
Ar trebui să vă consultați furnizorul de servicii medicale dacă vă confruntați cu oricare dintre următoarele simptome, împreună cu suspine frecvente:
- Dificultăți de respirație, amețeli sau amețeli.
- Sentimente excesive de stres sau anxietate.
- Sentimente persistente de depresie, energie scăzută sau lipsă de speranță.
Vezi și: Cum să faci sport dacă ești in criză de timp. Antrenamentele scurte sunt o soluție practică
Dacă ai observat că suspini prea des, poate fi un semn că nu respiri suficient de profund. Acest lucru este complet de înțeles, deoarece stresul și anxietatea pot duce adesea la o respirație inegală.
Pentru a contracara acest lucru și pentru a vă ajuta să vă controlați respirația (și suspinele), puteți practica exerciții de respirație mai bune.
”Dacă vă aflați în mod cronic anxios, stresat sau panicat, merită să vă întrebați medicul dumneavoastră despre reeducarea respirației. Aceasta este o intervenție utilă atât pentru corp, cât și pentru minte, și poate fi realizată în mai multe tipuri de cadre, cum ar fi cu un logoped sau biofeedback cu un psiholog”, sfătuiește Dr. Hayburn.
Dacă vreți să vă îmbunătățiți respirația și acasă, puteți încerca exerciții de respirație precum:
- Respirația în cutie.
- Exercițiul de respirație 4-7-8.
- Respirația cu nări alternative.
Cheia este, de asemenea, să știți când suspinul tău este indus de stres sau nu. Nu toate suspinele sunt create la fel.
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
Singapore lansează un studiu pe cinci ani pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată.
Procrastinarea este un comportament contraproductiv, dar nu inexplicabil, acesta reprezintă o formă de evitare emoțională.
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
De ce cred oamenii în teorii ale conspirației? Ce se întâmplă, de fapt, în mintea acestor persoane.
Ședințele de terapie online funcționează cu adevărat? Studiul care dă peste cap tot ce credeam despre psihoterapia online.
Cum să scapi de stres în 2025. 5 metode simple pentru a reduce cortizolul și a-ți recăpăta echilibrul.
