Nerăbdarea poate fi genetică și legată de peste 200 de afecțiuni
Nerăbdarea nu este doar o trăsătură de personalitate, ci are rădăcini biologice și este asociată cu peste 200 de afecțiuni, de la boli cardiovasculare și diabet până la depresie și obezitate.
Un studiu genetic realizat pe aproape 135.000 de persoane arată că nerăbdarea nu este doar un tic de personalitate sau lipsă de voință. Cercetătorii au identificat 11 regiuni în ADN-ul uman asociate cu delay discounting sau "preferința pentru recompense imediate", comportamentul de a prefera recompense imediate mai mici în locul celor viitoare mai mari.
Ce este delay discounting și cum se măsoară
Participanții la studiu, realizat de Universitatea California San Diego împreună cu 23andMe, au răspuns la un chestionar cu 27 de alegeri monetare. Cei care aleg constant recompense imediate arată un "discounting" mai accentuat.
Această tendință are baze genetice: anumite gene influențează risc, inteligență, greutate corporală și condiții psihiatrice, arătând că nerăbdarea are rădăcini biologice, potrivit StudyFinds.
Gene cheie care influențează comportamentul "acum sau mai târziu"
- Cromozomul 6: Variantă genetică asociată cu risc, fumat, consum de alcool, tulburări bipolare și BMI.
- Cromozomul 16: 18 gene implicate în dezvoltarea creierului, inteligență și comportamente alimentare; legături cu autism, ADHD, schizofrenie și obezitate.
- SULT1A1 și SH2B1: Gene care reglează dopamina și creșterea creierului, influențând agresivitatea și deciziile bazate pe recompense.
Studiul a arătat că nerăbdarea poate crește riscul pentru fumat, ADHD, depresie și obezitate, dar invers pentru OCD, anorexie, autism, schizofrenie și bipolaritate.
Nerăbdarea, inteligența și educația
Există o suprapunere genetică semnificativă între delay discounting, inteligență și nivelul de educație. Totuși, chiar și după eliminarea acestor factori, persistă legături genetice cu fumatul, greutatea corporală, conectivitatea creierului, tulburările digestive și durerile cronice.
Nerăbdarea și riscul pentru sănătate
Folosind datele a aproape 67.000 de pacienți din registrele medicale, cercetătorii au calculat scoruri genetice pentru delay discounting. Rezultatul: un risc genetic crescut pentru nerăbdare se asociază cu 212 afecțiuni, de la boli respiratorii și diabet până la boli cardiovasculare, probleme digestive și dureri cronice.
Diferențe pe vârste
- Tineri: Riscuri mai mari de complicații în sarcină.
- Adulți de vârstă mijlocie: Dependențe, depresie, diabet, obezitate.
- Vârstnici: Probleme cardiovasculare, infarct, boală coronariană.
Fumatul explică parțial multe dintre aceste riscuri, dar anumite probleme, cum ar fi afecțiuni ale pielii, vedere și unele tipuri de cancer, rămân asociate genetic cu nerăbdarea.
Implicații pentru viitor
Identificarea rădăcinilor biologice ale nerăbdării poate ajuta la dezvoltarea unor tratamente comportamentale și farmacologice pentru impulsivitate. Totuși, mii de variante genetice contribuie cu efecte mici; niciun test genetic simplu nu poate prezice exact nivelul de nerăbdare al unei persoane.
Factori de mediu care contează
Socioeconomia, traumele, stresul și experiențele de viață influențează masiv deciziile legate de timp. Persoanele care aleg recompense imediate pot adopta comportamente cu beneficii pe termen scurt, dar costuri pe termen lung: fumat, supraalimentare, neglijarea îngrijirii medicale preventive.
Limitările studiului
- Studii realizate doar pe persoane de origine europeană.
- Participanții 23andMe sunt un grup mai educat și cu venituri mai mari.
- Deciziile au fost evaluate prin recompense ipotetice, nu reale.
- Analizele nu stabilesc cauzalitate directă.
-
Simptome care arată o problemă de inimă07.12.2025, 16:27
-
-
Infecție urinară: semne pe care corpul le transmite07.12.2025, 14:06
-
-
Artrită: simptome timpurii în articulații07.12.2025, 09:40
EXCLUSIV Când se schimbă ora. Ce se întâmplă cu adevărat în corpul nostru
De ce singurătatea ar trebui tratată ca o problemă socială. De ce terapia nu este soluția și telefonul nu e adevăratul vinovat
De ce terapeuții AI ar putea izola și mai mult pacienții vulnerabili, în loc să ușureze suferința
Sindromul impostorului: o capcană psihologică modernă. Adevărul despre îndoiala de sine și succesul aparent
De ce învățarea unei limbi străine este benefică pentru creier. Legătura dintre limbaj, memorie și plasticitatea creierului
Sindromul Burnout: semne că locul tău de muncă îți afectează grav sănătatea
De ce cred oamenii în teoria conspirației. Sentimentul care joacă cel mai important rol
De ce cred oamenii în teorii ale conspirației? Ce se întâmplă, de fapt, în mintea acestor persoane.
Amplificarea iluziilor: asta face social media. Ce se întâmplă în creier când stăm pe telefon
EXCLUSIV Dependența simțită față de parteneri, subiectul săptămânii la DrPsy - VIDEO
Scapă de anxietate acasă! Uite cum te ajută tehnologia
Singapore lansează un studiu pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată
Singapore lansează un studiu pe cinci ani pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată.
Cum să recunoști tulburarea de personalitate histrionică: simptome, cauze și tratament
Atac de cord sau atac de panică? Mulți cheamă ambulanța pentru anxietate necontrolată
5 metode simple să reduci cortizolul: așa scapi de stres în 2025
Cum să scapi de stres în 2025. 5 metode simple pentru a reduce cortizolul și a-ți recăpăta echilibrul.
Adevărul despre terapia online. Ce s-a întâmplat cu pacienții care au făcut asta e greu de crezut!
Ședințele de terapie online funcționează cu adevărat? Studiul care dă peste cap tot ce credeam despre psihoterapia online.

