Nerăbdarea poate fi genetică și legată de peste 200 de afecțiuni
Nerăbdarea nu este doar o trăsătură de personalitate, ci are rădăcini biologice și este asociată cu peste 200 de afecțiuni, de la boli cardiovasculare și diabet până la depresie și obezitate.
Un studiu genetic realizat pe aproape 135.000 de persoane arată că nerăbdarea nu este doar un tic de personalitate sau lipsă de voință. Cercetătorii au identificat 11 regiuni în ADN-ul uman asociate cu delay discounting sau "preferința pentru recompense imediate", comportamentul de a prefera recompense imediate mai mici în locul celor viitoare mai mari.
Ce este delay discounting și cum se măsoară
Participanții la studiu, realizat de Universitatea California San Diego împreună cu 23andMe, au răspuns la un chestionar cu 27 de alegeri monetare. Cei care aleg constant recompense imediate arată un "discounting" mai accentuat.
Această tendință are baze genetice: anumite gene influențează risc, inteligență, greutate corporală și condiții psihiatrice, arătând că nerăbdarea are rădăcini biologice, potrivit StudyFinds.
Gene cheie care influențează comportamentul "acum sau mai târziu"
- Cromozomul 6: Variantă genetică asociată cu risc, fumat, consum de alcool, tulburări bipolare și BMI.
- Cromozomul 16: 18 gene implicate în dezvoltarea creierului, inteligență și comportamente alimentare; legături cu autism, ADHD, schizofrenie și obezitate.
- SULT1A1 și SH2B1: Gene care reglează dopamina și creșterea creierului, influențând agresivitatea și deciziile bazate pe recompense.
Studiul a arătat că nerăbdarea poate crește riscul pentru fumat, ADHD, depresie și obezitate, dar invers pentru OCD, anorexie, autism, schizofrenie și bipolaritate.
Nerăbdarea, inteligența și educația
Există o suprapunere genetică semnificativă între delay discounting, inteligență și nivelul de educație. Totuși, chiar și după eliminarea acestor factori, persistă legături genetice cu fumatul, greutatea corporală, conectivitatea creierului, tulburările digestive și durerile cronice.
Nerăbdarea și riscul pentru sănătate
Folosind datele a aproape 67.000 de pacienți din registrele medicale, cercetătorii au calculat scoruri genetice pentru delay discounting. Rezultatul: un risc genetic crescut pentru nerăbdare se asociază cu 212 afecțiuni, de la boli respiratorii și diabet până la boli cardiovasculare, probleme digestive și dureri cronice.
Diferențe pe vârste
- Tineri: Riscuri mai mari de complicații în sarcină.
- Adulți de vârstă mijlocie: Dependențe, depresie, diabet, obezitate.
- Vârstnici: Probleme cardiovasculare, infarct, boală coronariană.
Fumatul explică parțial multe dintre aceste riscuri, dar anumite probleme, cum ar fi afecțiuni ale pielii, vedere și unele tipuri de cancer, rămân asociate genetic cu nerăbdarea.
Implicații pentru viitor
Identificarea rădăcinilor biologice ale nerăbdării poate ajuta la dezvoltarea unor tratamente comportamentale și farmacologice pentru impulsivitate. Totuși, mii de variante genetice contribuie cu efecte mici; niciun test genetic simplu nu poate prezice exact nivelul de nerăbdare al unei persoane.
Factori de mediu care contează
Socioeconomia, traumele, stresul și experiențele de viață influențează masiv deciziile legate de timp. Persoanele care aleg recompense imediate pot adopta comportamente cu beneficii pe termen scurt, dar costuri pe termen lung: fumat, supraalimentare, neglijarea îngrijirii medicale preventive.
Limitările studiului
- Studii realizate doar pe persoane de origine europeană.
- Participanții 23andMe sunt un grup mai educat și cu venituri mai mari.
- Deciziile au fost evaluate prin recompense ipotetice, nu reale.
- Analizele nu stabilesc cauzalitate directă.
-
-
Care e diferența dintre stres și anxietate11.04.2026, 19:40
-
-
-
Nu mai ignora anxietatea: 4 metode naturale care o reduc în mai puțin de 15 minute
EXCLUSIV Recesiune tehnică în România. Radu Leca: Va naște monștri
Asta îți salvează memoria: un singur obicei simplu pe zi
EXCLUSIV Relația abuzivă, impact asupra somnului. Radu Leca: Psihopatul până și somnul ți-l controlează. Nu te vei mai trezi odihnit
Aceasta este una din cauzele pentru care nu poți dormi, iar dimineață te trezești obosit.
Disonanța cognitivă: de ce facem lucruri care ne contrazic valorile
Scapă de anxietate acasă! Uite cum te ajută tehnologia
L-teanina: remediul natural pentru depresie și ADHD. Suplimentul care îți poate îmbunătăți somnul
Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
Ai curaj să te speli pe dinți într-un picior? Poți urca scările cu un sac de cartofi? Uite de ce trebuie să încerci
Alexitimia, provocarea silențioasă de a recunoaște emoțiile
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului.
Cum poate meditația să îmbunătățească funcția cognitivă. Beneficiile meditației pentru sănătatea creierului pe termen lung
EXCLUSIV Cum te afectează viața cu un psihopat. Radu Leca: Te îmbolnăvește! Ăsta e adevărul!
De ce te îmbolnăvești. Care este cel mai rău lucru care ți se întâmplă.
Ce ne dezvăluie butoanele de lift despre mintea umană și emoții
Nerăbdarea poate fi genetică și legată de peste 200 de afecțiuni
EXCLUSIV Fenomenul meme-urilor la pompă. Radu Leca explică ce impact au glumele despre prețul combustibilului
EXCLUSIV Psihologul Radu Leca, despre Ziua Morților: Dovadă supremă de dragoste și respect
De ce oamenii mai atârnă usturoi la ferestre în 2025. Psihologia superstiției
Vorbesc femeile mai mult decât bărbații sau nu. Adevărul este în sfârșit dezvăluit
Primul semn că ai ajuns la epuizare. Psihoterapeut: Asta înseamnă că viaţa ta e foarte haotică
Mănânci emoțional fără să știi? Care este adevărata cauză din spatele kilogramelor în plus.
Ce se întâmplă în corp când muzica ne dă fiori. Explicația științifică a frisoanelor muzicale
Legătura dintre sănătatea intestinală și anxietatea generalizată. Noi metode de combatere a anxietății prin îmbunătățirea sănătății intestinale
Cum își creează creierul noi amintiri. Cercetătorii au aflat cum înveți cu adevărat. Și NU e ce ți-au spus la școală
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
