Nerăbdarea poate fi genetică și legată de peste 200 de afecțiuni
Nerăbdarea nu este doar o trăsătură de personalitate, ci are rădăcini biologice și este asociată cu peste 200 de afecțiuni, de la boli cardiovasculare și diabet până la depresie și obezitate.
Un studiu genetic realizat pe aproape 135.000 de persoane arată că nerăbdarea nu este doar un tic de personalitate sau lipsă de voință. Cercetătorii au identificat 11 regiuni în ADN-ul uman asociate cu delay discounting sau "preferința pentru recompense imediate", comportamentul de a prefera recompense imediate mai mici în locul celor viitoare mai mari.
Ce este delay discounting și cum se măsoară
Participanții la studiu, realizat de Universitatea California San Diego împreună cu 23andMe, au răspuns la un chestionar cu 27 de alegeri monetare. Cei care aleg constant recompense imediate arată un "discounting" mai accentuat.
Această tendință are baze genetice: anumite gene influențează risc, inteligență, greutate corporală și condiții psihiatrice, arătând că nerăbdarea are rădăcini biologice, potrivit StudyFinds.
Gene cheie care influențează comportamentul "acum sau mai târziu"
- Cromozomul 6: Variantă genetică asociată cu risc, fumat, consum de alcool, tulburări bipolare și BMI.
- Cromozomul 16: 18 gene implicate în dezvoltarea creierului, inteligență și comportamente alimentare; legături cu autism, ADHD, schizofrenie și obezitate.
- SULT1A1 și SH2B1: Gene care reglează dopamina și creșterea creierului, influențând agresivitatea și deciziile bazate pe recompense.
Studiul a arătat că nerăbdarea poate crește riscul pentru fumat, ADHD, depresie și obezitate, dar invers pentru OCD, anorexie, autism, schizofrenie și bipolaritate.
Nerăbdarea, inteligența și educația
Există o suprapunere genetică semnificativă între delay discounting, inteligență și nivelul de educație. Totuși, chiar și după eliminarea acestor factori, persistă legături genetice cu fumatul, greutatea corporală, conectivitatea creierului, tulburările digestive și durerile cronice.
Nerăbdarea și riscul pentru sănătate
Folosind datele a aproape 67.000 de pacienți din registrele medicale, cercetătorii au calculat scoruri genetice pentru delay discounting. Rezultatul: un risc genetic crescut pentru nerăbdare se asociază cu 212 afecțiuni, de la boli respiratorii și diabet până la boli cardiovasculare, probleme digestive și dureri cronice.
Diferențe pe vârste
- Tineri: Riscuri mai mari de complicații în sarcină.
- Adulți de vârstă mijlocie: Dependențe, depresie, diabet, obezitate.
- Vârstnici: Probleme cardiovasculare, infarct, boală coronariană.
Fumatul explică parțial multe dintre aceste riscuri, dar anumite probleme, cum ar fi afecțiuni ale pielii, vedere și unele tipuri de cancer, rămân asociate genetic cu nerăbdarea.
Implicații pentru viitor
Identificarea rădăcinilor biologice ale nerăbdării poate ajuta la dezvoltarea unor tratamente comportamentale și farmacologice pentru impulsivitate. Totuși, mii de variante genetice contribuie cu efecte mici; niciun test genetic simplu nu poate prezice exact nivelul de nerăbdare al unei persoane.
Factori de mediu care contează
Socioeconomia, traumele, stresul și experiențele de viață influențează masiv deciziile legate de timp. Persoanele care aleg recompense imediate pot adopta comportamente cu beneficii pe termen scurt, dar costuri pe termen lung: fumat, supraalimentare, neglijarea îngrijirii medicale preventive.
Limitările studiului
- Studii realizate doar pe persoane de origine europeană.
- Participanții 23andMe sunt un grup mai educat și cu venituri mai mari.
- Deciziile au fost evaluate prin recompense ipotetice, nu reale.
- Analizele nu stabilesc cauzalitate directă.
-
-
Cum gestionezi anxietatea pe termen scurt și pe termen lung11.01.2026, 13:43
-
12 fructe și legume pline de pesticide care îți pot afecta sănătatea11.01.2026, 12:30
-
Ce este, de fapt, inflamația. Semnalul pe care îl transmite organismul11.01.2026, 10:30
-
Ce se întâmplă în organism când consumi usturoi și miere regulat11.01.2026, 10:04
EXCLUSIV Cea mai mare dezamăgire de sărbători. Ramona A. Dumitru: Cea mai mare minciună
De ce oamenii mai atârnă usturoi la ferestre în 2025. Psihologia superstiției
Fibromialgia, boala care îți schimbă viața peste noapte. De ce este considerată cea mai chinuitoare boală
Cum apar fobiile: când frica ne controlează deciziile. Legătura subtilă dintre stres și fobie
Fobiile sunt frici intense și iraționale care pot influența profund viața cotidiană, dar cu înțelegere și tratament, ele pot fi depășite.
Cum să-ți menții starea de bine pe timp de iarnă. Influența nutriției asupra dispoziției în lunile reci
Anxietatea la apus: ce este și cum o tratăm. Impactul luminii asupra stării de bine
Cum se manifestă tulburările alimentare și ce le declanșează. Factorii care contribuie la apariția tulburărilor de alimentație
EXCLUSIV Cum te afectează viața cu un psihopat. Radu Leca: Te îmbolnăvește! Ăsta e adevărul!
De ce te îmbolnăvești. Care este cel mai rău lucru care ți se întâmplă.
Ce înseamnă dacă citești instrucțiunile de utilizare ale unui produs
Cum să recunoști tulburarea de personalitate histrionică: simptome, cauze și tratament
De ce cred oamenii în teoria conspirației. Sentimentul care joacă cel mai important rol
De ce cred oamenii în teorii ale conspirației? Ce se întâmplă, de fapt, în mintea acestor persoane.
Scapă de anxietate acasă! Uite cum te ajută tehnologia
Adevărul despre Blue Monday. De ce este LUNI cea mai deprimantă zi: "A fost menită să inspire oamenii, nu să incite la teamă"
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului.
EXCLUSIV Ce trebuie să știi când pui murături, faci zacuscă sau gem. Radu Leca, precizări
De ce învățarea unei limbi străine este benefică pentru creier. Legătura dintre limbaj, memorie și plasticitatea creierului
Nu mai ignora anxietatea: 4 metode naturale care o reduc în mai puțin de 15 minute
Modul în care zâmbești, semnul că ai o formă severă de depresie
Singurătatea bătrânilor, sunetul care îți rupe inima
Singapore lansează un studiu pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată
Singapore lansează un studiu pe cinci ani pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată.
