Nerăbdarea poate fi genetică și legată de peste 200 de afecțiuni
Nerăbdarea nu este doar o trăsătură de personalitate, ci are rădăcini biologice și este asociată cu peste 200 de afecțiuni, de la boli cardiovasculare și diabet până la depresie și obezitate.
Un studiu genetic realizat pe aproape 135.000 de persoane arată că nerăbdarea nu este doar un tic de personalitate sau lipsă de voință. Cercetătorii au identificat 11 regiuni în ADN-ul uman asociate cu delay discounting sau "preferința pentru recompense imediate", comportamentul de a prefera recompense imediate mai mici în locul celor viitoare mai mari.
Ce este delay discounting și cum se măsoară
Participanții la studiu, realizat de Universitatea California San Diego împreună cu 23andMe, au răspuns la un chestionar cu 27 de alegeri monetare. Cei care aleg constant recompense imediate arată un "discounting" mai accentuat.
Această tendință are baze genetice: anumite gene influențează risc, inteligență, greutate corporală și condiții psihiatrice, arătând că nerăbdarea are rădăcini biologice, potrivit StudyFinds.
Gene cheie care influențează comportamentul "acum sau mai târziu"
- Cromozomul 6: Variantă genetică asociată cu risc, fumat, consum de alcool, tulburări bipolare și BMI.
- Cromozomul 16: 18 gene implicate în dezvoltarea creierului, inteligență și comportamente alimentare; legături cu autism, ADHD, schizofrenie și obezitate.
- SULT1A1 și SH2B1: Gene care reglează dopamina și creșterea creierului, influențând agresivitatea și deciziile bazate pe recompense.
Studiul a arătat că nerăbdarea poate crește riscul pentru fumat, ADHD, depresie și obezitate, dar invers pentru OCD, anorexie, autism, schizofrenie și bipolaritate.
Nerăbdarea, inteligența și educația
Există o suprapunere genetică semnificativă între delay discounting, inteligență și nivelul de educație. Totuși, chiar și după eliminarea acestor factori, persistă legături genetice cu fumatul, greutatea corporală, conectivitatea creierului, tulburările digestive și durerile cronice.
Nerăbdarea și riscul pentru sănătate
Folosind datele a aproape 67.000 de pacienți din registrele medicale, cercetătorii au calculat scoruri genetice pentru delay discounting. Rezultatul: un risc genetic crescut pentru nerăbdare se asociază cu 212 afecțiuni, de la boli respiratorii și diabet până la boli cardiovasculare, probleme digestive și dureri cronice.
Diferențe pe vârste
- Tineri: Riscuri mai mari de complicații în sarcină.
- Adulți de vârstă mijlocie: Dependențe, depresie, diabet, obezitate.
- Vârstnici: Probleme cardiovasculare, infarct, boală coronariană.
Fumatul explică parțial multe dintre aceste riscuri, dar anumite probleme, cum ar fi afecțiuni ale pielii, vedere și unele tipuri de cancer, rămân asociate genetic cu nerăbdarea.
Implicații pentru viitor
Identificarea rădăcinilor biologice ale nerăbdării poate ajuta la dezvoltarea unor tratamente comportamentale și farmacologice pentru impulsivitate. Totuși, mii de variante genetice contribuie cu efecte mici; niciun test genetic simplu nu poate prezice exact nivelul de nerăbdare al unei persoane.
Factori de mediu care contează
Socioeconomia, traumele, stresul și experiențele de viață influențează masiv deciziile legate de timp. Persoanele care aleg recompense imediate pot adopta comportamente cu beneficii pe termen scurt, dar costuri pe termen lung: fumat, supraalimentare, neglijarea îngrijirii medicale preventive.
Limitările studiului
- Studii realizate doar pe persoane de origine europeană.
- Participanții 23andMe sunt un grup mai educat și cu venituri mai mari.
- Deciziile au fost evaluate prin recompense ipotetice, nu reale.
- Analizele nu stabilesc cauzalitate directă.
-
-
-
-
-
Ce trebuie să știi despre vopsirea părului la menopauză11.07.2026, 17:16
Ce înseamnă dacă citești instrucțiunile de utilizare ale unui produs
Sindromul Burnout: semne că locul tău de muncă îți afectează grav sănătatea
De ce ajungem să tratăm terapia ca pe un medicament și unde greșim
Val de crime în România. Psihologul criminalist Liviu Chesnoiu explică motivele și soluțiile
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
De ce singurătatea ar trebui tratată ca o problemă socială. De ce terapia nu este soluția și telefonul nu e adevăratul vinovat
Greșeala care îți blochează procesul de slăbire. Andreea Chirilă: Creierul nu percepe "nu" și "niciodată"
Care este diferența dintre burnout și depresie?
EXCLUSIV Tratamentul oncologic, efecte negative. Ramona Schenker: Profund invalidante
De ce oamenii mai atârnă usturoi la ferestre în 2025. Psihologia superstiției
Anxietate sau burnout? Cum faci diferența. Simptomul pe care toți îl ignoră
De ce sunt portocalele vândute în plase roșii. Explicația psihologică
Personalitatea influențează durata vieții și riscul de deces
De ce unii oameni nu își revin niciodată după decesul unei persoane dragi
Muncești de acasă? Iată cum îți poate afecta sănătatea mintală fără să îți dai seama
Primul semn că ai ajuns la epuizare. Psihoterapeut: Asta înseamnă că viaţa ta e foarte haotică
Mănânci emoțional fără să știi? Care este adevărata cauză din spatele kilogramelor în plus.
