Cum să recunoști tulburarea de personalitate histrionică: simptome, cauze și tratament
Persoanele care manifestă comportamente extreme de atragere a atenției și emoții volatile pot întâmpina dificultăți semnificative în relațiile lor și în gestionarea propriei stime de...
Vezi și: Greșeala care distruge nutrienții din broccoli. Cum să gătești broccoli pentru beneficii maxime
Tulburarea de personalitate histrionică (TPH) este o afecțiune mintală caracterizată prin emotivitate excesivă, comportament de căutare a atenției și o imagine de sine instabilă.
Face parte din grupul „Cluster B” de tulburări de personalitate, care include afecțiuni marcate de un comportament dramatic, neregulat sau excesiv de emoțional. Deși rară, afectând aproximativ 1% din populație, TPH are efecte profunde asupra vieții personale și sociale a indivizilor.
Înțelegerea simptomelor, cauzelor și strategiilor de gestionare a acestei afecțiuni este vitală atât pentru cei afectați, cât și pentru cei dragi lor.
Simptomele tulburării de personalitate histrionică
Caracteristica definitorie a TPH este o nevoie persistentă de a fi în centrul atenției. Persoanele cu această afecțiune pot face tot posibilul pentru a atrage atenția asupra lor, având adesea comportamente dramatice sau chiar nepotrivite. Simptomele comune includ:
- Emoții care se schimbă rapid și superficiale.
- Manifestări exagerate sau prea teatrale ale emoțiilor, adesea jenante pentru ceilalți.
- Folosirea aspectului fizic pentru a atrage atenția, cum ar fi purtarea de haine revelatoare sau izbitoare.
- Flirtul sau comportamentul provocator, adesea fără intenții romantice reale.
- Preocuparea excesivă de a primi aprobare sau reasigurare.
- Vorbirea în mod vag, impresionist, oferind puțină profunzime sau detalii.
- Se luptă să mențină relații semnificative din cauza lipsei de sinceritate sau a superficialității percepute.
- Dificultatea de a face față situațiilor în care nu sunt în centrul atenției.
În cazuri extreme, persoanele cu TPH pot manifesta un comportament impulsiv, pot lua decizii pripite sau pot supraestima intimitatea relațiilor lor.
Cauze și factori de risc
Cauzele exacte ale TPH rămân neclare, dar cercetările sugerează că o combinație de factori genetici, de mediu și psihologici contribuie la dezvoltarea acesteia. Unii dintre cei mai frecvent identificați factori includ:
- Genetica: studiile arată că TPH poate apărea în familii, sugerând o posibilă legătură ereditară.
- Trauma din copilărie: experiențele de abuz, neglijare sau moartea unui membru al familiei în timpul copilăriei sunt asociate cu un risc crescut de a dezvolta TPH mai târziu în viață.
- Stiluri parentale: părinții excesiv de indulgenți, inconsecvenți sau lipsiți de limite, precum și expunerea la un comportament parental dramatic sau volatil pot forma tiparele emoționale legate de TPH.
- Factori neurologici: probleme precum traumatisme craniene, leziuni neurologice sau afecțiuni precum epilepsia sau boala Huntington au fost, de asemenea, asociate cu o probabilitate mai mare de a dezvolta tulburări de personalitate.
TPH apare de obicei la sfârșitul adolescenței sau la începutul vieții adulte, pe măsură ce personalitatea se stabilizează și modelele de comportament devin mai evidente.

Foto: Freepik @drobotdean
Impactul asupra relațiilor și vieții de zi cu zi
TPH poate avea un impact profund asupra relațiilor și funcționării generale a unei persoane. Nevoia constantă de atenție și aprobare poate tensiona atât relațiile personale, cât și pe cele profesionale. În relațiile romantice, persoanele cu TPH pot părea excesiv de dependente sau pot avea probleme cu încrederea, ceea ce duce la instabilitate și conflicte.
La locul de muncă, comportamentul de căutare a atenției și impulsivitatea pot fi perturbatoare, în special în medii care necesită colaborare și rutină. Pe plan social, persoanele cu TPH îi pot îndepărta involuntar pe ceilalți din cauza interacțiunilor lor dramatice sau superficiale.
În plus, multe persoane cu TPH se luptă cu o stimă de sine scăzută și cu un sentiment instabil al identității, deoarece stima lor de sine depinde adesea de validarea externă. Această fragilitate emoțională poate duce la sentimente de nesiguranță și frustrare, în special în situațiile în care nu sunt în centrul atenției.
Tratament și gestionare
Tratarea poate fi o provocare, deoarece multe persoane nu își recunosc comportamentul ca fiind problematic. Cu toate acestea, terapia este cea mai eficientă abordare pentru gestionarea afecțiunii. Principalele metode terapeutice includ:
- Terapia cognitiv-comportamentală (CBT): ajută persoanele să identifice și să schimbe tiparele de gândire și comportamentele nesănătoase, înlocuindu-le cu mecanisme de adaptare mai sănătoase.
- Terapia comportamentală dialectică (DBT): se concentrează pe reglarea emoțională, pe conștientizare și pe construirea unor abilități interpersonale mai bune.
- Terapia psihodinamică: examinează rădăcinile psihologice care stau la baza suferinței și ajută persoanele să își înțeleagă declanșatorii emoționali și modelele de relaționare.
- Terapia de grup: oferă un mediu de susținere în care persoanele pot reflecta asupra comportamentului lor prin interacțiunea cu ceilalți.
Deși nu există medicamente aprobate special pentru tratarea HPD, afecțiunile asociate, precum anxietatea sau depresia, pot fi gestionate cu medicamente, îmbunătățind rezultatele generale ale tratamentului.
Strategii de coping și sprijin
Pentru persoanele cu TPH, este esențial să învețe să gestioneze emoțiile și să-și construiască stima de sine fără a se baza pe validarea externă. Tehnicile de mindfulness, exercițiile de împământare și auto-reflecția pot ajuta la reducerea reactivității emoționale. Stabilirea unor limite clare în relații și concentrarea pe validarea interioară sunt, de asemenea, pași esențiali către un comportament mai sănătos.
Sprijinul din partea celor dragi joacă un rol semnificativ în tratament. Membrii familiei și prietenii pot ajuta prin modelarea răspunsurilor emoționale adecvate, încurajând terapia și stabilind limite. Cu toate acestea, ei trebuie, de asemenea, să acorde prioritate sănătății lor mintale, deoarece susținerea unei persoane cu TPH poate fi solicitantă din punct de vedere emoțional.
Provocări și perspective
TPH este o afecțiune care durează toată viața, dar cu terapie și sprijin consistent, multe persoane pot duce o viață împlinită. Cu toate acestea, TPH netratată poate duce la complicații precum depresia, anxietatea sau abuzul de substanțe. Cazurile extreme de comportament de căutare a atenției pot include chiar gesturi suicidare, subliniind importanța intervenției timpurii.
În ciuda provocărilor, persoanele cu TPH care se angajează în tratament pot dezvolta relații mai sănătoase și își pot îmbunătăți rezistența emoțională. Terapia le ajută să dobândească o perspectivă asupra stării lor, să își gestioneze comportamentele și să își construiască un sentiment mai stabil al valorii de sine.
Tulburarea de personalitate histrionică este o afecțiune mintală complexă care afectează nu numai persoanele diagnosticate, ci și persoanele din jurul lor.
Prin creșterea gradului de conștientizare, căutarea de ajutor profesional și promovarea unor medii de sprijin, persoanele cu TPH pot învăța să își gestioneze emoțiile și relațiile mai eficient. Deși călătoria poate fi dificilă, recuperarea și îmbunătățirea calității vieții sunt posibile cu ajutorul resurselor potrivite și al angajamentului față de schimbare.
-
-
-
Cât de murdare sunt pernele tale. Descoperirea care te va șoca08.11.2025, 12:00
-
-
Cum faci renumita salată Coleslaw: rețeta cremoasă și irezistibilă07.11.2025, 21:59
EXCLUSIV Sf. Apostol Andrei, între ocrotitorul României și superstiții. Radu Leca: Fricile nu ne lasă să evoluăm. Au un impact major
O soluție surprinzătoare pentru anxietate. Cum expunerea la frig schimbă răspunsul corpului la stres
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
Cum poate meditația să îmbunătățească funcția cognitivă. Beneficiile meditației pentru sănătatea creierului pe termen lung
Cum își creează creierul noi amintiri. Cercetătorii au aflat cum înveți cu adevărat. Și NU e ce ți-au spus la școală
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
5 metode simple să reduci cortizolul: așa scapi de stres în 2025
Cum să scapi de stres în 2025. 5 metode simple pentru a reduce cortizolul și a-ți recăpăta echilibrul.
Cum apar fobiile: când frica ne controlează deciziile. Legătura subtilă dintre stres și fobie
Fobiile sunt frici intense și iraționale care pot influența profund viața cotidiană, dar cu înțelegere și tratament, ele pot fi depășite.
EXCLUSIV Motivul incredibil pentru care adulții și copiii adoră să se teamă de Halloween
Cum recunoști burnout-ul. Cum spui "stop” înainte să ajungi la burnout
Scapă de anxietate acasă! Uite cum te ajută tehnologia
De ce privim în gol și ce implicații are pentru sănătatea noastră. Psihologia disocierii și privirii în gol
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
EXCLUSIV Ce trebuie să știi când pui murături, faci zacuscă sau gem. Radu Leca, precizări
EXCLUSIV Relația abuzivă, impact asupra somnului. Radu Leca: Psihopatul până și somnul ți-l controlează. Nu te vei mai trezi odihnit
Aceasta este una din cauzele pentru care nu poți dormi, iar dimineață te trezești obosit.
Fibromialgia, boala care îți schimbă viața peste noapte. De ce este considerată cea mai chinuitoare boală
Therabot, terapeutul AI care tratează anxietatea și depresia. Are rezultate promițătoare
Cum se manifestă tulburările alimentare și ce le declanșează. Factorii care contribuie la apariția tulburărilor de alimentație
Singapore lansează un studiu pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată
Singapore lansează un studiu pe cinci ani pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată.
Modul în care zâmbești, semnul că ai o formă severă de depresie
De ce învățarea unei limbi străine este benefică pentru creier. Legătura dintre limbaj, memorie și plasticitatea creierului
Înțelegerea blocajului funcțional: simptome, cauze și intervenții
EXCLUSIV Când se schimbă ora. Ce se întâmplă cu adevărat în corpul nostru
Vineri 13, ziua când mintea îți joacă feste fără să îți dai seama
Știi ce zi e azi? E vineri 13. Ziua despre care toată lumea vorbește cu teamă, ziua când ghinionul pare să bântuie fiecare colț.
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului.
