Trăsăturile de personalitate care îți pot scurta viața fără să știi. Ce trăsături te pot face să trăiești mai mult și care îți pun sănătatea în pericol.
Un studiu recent realizat de Universitatea din Limerick arată că trăsăturile de personalitate pot fi predictori puternici ai longevității. Cercetarea a analizat aproape șase milioane de ani-person și a evidențiat legătura dintre modul în care gândim, simțim și acționăm și riscul de deces.
Publicată în Journal of Personality and Social Psychology, analiza a compilat date din studii longitudinale realizate pe patru continente. Datele au inclus 569.859 de persoane, reprezentând 5.997.667 ani-person, dintre care 43.851 au fost decese înregistrate.
Cercetătorii au analizat cinci trăsături de personalitate: sensibilitatea emoțională, sociabilitatea, curiozitatea și dorința de a încerca lucruri noi, amabilitatea și cooperarea, precum și responsabilitatea și disciplina.
Adulții cu niveluri ridicate de sensibilitate emoțională, caracterizată prin anxietate, îngrijorare și instabilitate emoțională, au un risc mai mare de deces precoce. Efectele au fost mai puternice la vârste mai tinere, sugerând că modul în care emoțiile sunt gestionate poate influența semnificativ sănătatea pe termen lung.
Persoanele conștiincioase, ordonate și disciplinate, au un risc redus de deces. La fel, extraversiunea, definită prin preferința pentru interacțiuni sociale și activitate, a fost asociată cu longevitate mai mare.
Diferențele între țări au fost evidente: legătura dintre extraversiune și durata vieții a fost mai puternică în Statele Unite și Australia. Cercetătorii consideră că efectele pot varia în funcție de contextul social și cultural.
Majoritatea studiilor au arătat o asociere slabă sau inexistentă între deschidere, agreabilitate și rezultate de sănătate.
"Modul în care gândim, simțim și ne comportăm influențează nu doar satisfacția în viață și relațiile sociale, ci și durata vieții. Personalitatea este un factor critic pentru sănătate și longevitate, comparabil cu statutul socio-economic", a spus dr. Máire McGeehan, cercetător principal.
Dr. Páraic S Ó'Súilleabháin, autor principal, subliniază că acest studiu deschide calea pentru noi cercetări despre legătura dintre tendințele personale și durata vieții.
De ce te îmbolnăvești. Care este cel mai rău lucru care ți se întâmplă.
Stresul emoțional intens poate avea consecințe devastatoare asupra inimii, transformând emoțiile puternice într-un pericol pentru sănătate.
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
Ședințele de terapie online funcționează cu adevărat? Studiul care dă peste cap tot ce credeam despre psihoterapia online.
