Ce nu ar recomanda un cardiolog când vine vorba despre suplimente: „Natural” nu înseamnă „sigur”

Ce trebuie să știi

• Orezul roșu fermentat poate conține monacolină K, o substanță identică din punct de vedere chimic cu lovastatina, un medicament din clasa statinelor.

• Suplimentele obișnuite cu omega-3 nu sunt tratamente pentru scăderea colesterolului LDL și nu trebuie confundate cu preparatele farmaceutice specifice.

• Faptul că un produs este natural nu garantează că este sigur. Unele suplimente pot avea efecte adverse, iar compoziția și concentrațiile substanțelor active pot varia.

• Recomandările medicale nu ar trebui înlocuite cu sfaturile influencerilor. Medicul atrage atenția asupra diferenței dintre publicitatea pentru suplimente și tratamentele cu beneficii demonstrate.

Colesterolul mărit este o problemă care îi face pe mulți oameni să caute soluții pentru a-și proteja inima. În timp ce medicamentele prescrise de medici pot stârni temeri legate de reacțiile adverse, suplimentele promovate drept naturale ajung uneori să fie privite cu mai multă încredere.

De ce se întâmplă acest lucru și cât de mult ar trebui să ne bazăm pe promisiunile de pe ambalajele produselor? Dr. Anca Tâu, medic primar cardiologie și medicină internă, cardiooncolog acreditat IC-OS, atrage atenția asupra acestei contradicții într-o postare publicată pe Facebook.

Medicul explică de ce nu ar recomanda anumite suplimente pentru scăderea colesterolului și critică tendința de a acorda mai multă încredere unui produs promovat pe internet decât unui medicament prescris de specialist.

Orezul roșu fermentat, suplimentul care poate conține o substanță din clasa statinelor

Unul dintre produsele despre care vorbește medicul este orezul roșu fermentat, promovat uneori ca alternativă naturală pentru scăderea colesterolului.

Problema este că acesta poate conține monacolină K, o substanță identică din punct de vedere chimic cu lovastatina. Cu alte cuvinte, faptul că un produs este comercializat ca supliment alimentar nu înseamnă că substanțele pe care le conține sunt lipsite de efecte medicamentoase.

Dr. Anca Tâu atrage atenția inclusiv asupra concentrațiilor variabile și a posibilelor reacții adverse, care pot afecta musculatura sau ficatul:

„1. Orezul roșu fermentat. Sau cum să iei o statină fără neplăcuta impresie că iei o statină.
Poate conține monacolină K, o substanță identică chimic cu lovastatina. Aceeași chimie, dar concentrații variabile și posibile efecte adverse musculare sau hepatice. Am reușit să transformăm o substanță medicamentoasă într-un remediu natural fără să schimbăm molecula. Doar ambalajul și povestea”.

Mesajul medicului este că eticheta de produs natural nu schimbă automat proprietățile unei substanțe. Nici riscurile potențiale nu dispar doar pentru că aceasta este prezentată sub forma unui supliment.

Omega-3 nu înseamnă automat protecție împotriva infarctului

Un alt exemplu oferit de cardiolog este reprezentat de suplimentele cu omega-3. Acestea sunt asociate frecvent cu sănătatea inimii, însă medicul atrage atenția că nu toate produsele au aceleași efecte.

Faptul că pe ambalaj apare un pește sau că produsul conține ulei de pește nu înseamnă că acesta poate înlocui un tratament pentru colesterol ori că oferă automat protecție împotriva evenimentelor cardiovasculare.

„2. Omega-3. Sau convingerea că orice capsulă cu un pește desenat pe ea protejează inima.
Peștele este sănătos. Dar o capsulă nu moștenește automat toate virtuțile peștelui, după cum nici o fotografie cu o bicicletă nu te transformă în ciclist.

Suplimentele obișnuite cu omega-3 nu sunt tratamente pentru scăderea LDL și nu au demonstrat, în general, reducerea infarctelor sau a AVC-urilor. Există preparate farmaceutice specifice, cu beneficii demonstrate la pacienți selectați. Nu sunt însă echivalente cu orice flacon de ulei de pește”.

Așadar, medicul face o distincție importantă între suplimentele obișnuite cu omega-3 și preparatele farmaceutice specifice, ale căror beneficii au fost demonstrate la anumite categorii de pacienți.

Cele două tipuri de produse nu trebuie considerate echivalente, chiar dacă pot avea ingrediente înrudite.

De ce avem mai multă încredere în suplimentele promovate pe internet?

Dr. Anca Tâu atrage atenția și asupra unei contradicții: medicamentele prescrise pentru reducerea riscului cardiovascular pot fi privite cu suspiciune, în timp ce suplimentele promovate de persoane fără pregătire medicală sunt acceptate cu mai multă ușurință.

În opinia sa, această atitudine arată cât de mult poate influența modul în care un produs este prezentat încrederea oamenilor în el:

„Și acum paradoxul. Avem medicamente care reduc riscul de infarct și AVC, cu beneficii demonstrate în studii clinice pe zeci de mii de pacienți. Dar sunt suspecte…

În schimb, o capsulă promovată de un influencer inspiră imediat încredere. Probabil fiindcă industria suplimentelor lucrează exclusiv din dragoste pentru omenire. Iar influencerul, dintr-un admirabil spirit civic, ne oferă și un cod de reducere. Ce noroc! Adevărul are, în sfârșit, cod promoțional”.

Medicul critică astfel promovarea suplimentelor ca soluții pentru sănătate fără ca mesajele publicitare să fie diferențiate clar de recomandările medicale.

Un cod de reducere sau o prezentare convingătoare pe rețelele sociale nu reprezintă dovezi că un produs funcționează și nici că este potrivit pentru o anumită persoană.

„Natural” nu înseamnă întotdeauna sigur

În postarea sa, cardiologul precizează că nu se opune suplimentelor alimentare în sine. Problema apare atunci când publicitatea ajunge să fie confundată cu o recomandare medicală, iar originea naturală a unui produs este considerată o garanție de siguranță.

„Nu sunt împotriva suplimentelor. Sunt împotriva transformării publicității în prescripție medicală. Și a confuziei dintre natural și sigur. Cucuta este naturală. Penicilina este medicament. N-aș inversa rolurile…”.

Ideea este relevantă mai ales pentru persoanele care au colesterolul mărit și caută alternative la tratamentele prescrise. Un supliment nu trebuie considerat automat lipsit de riscuri, iar alegerea unui produs ar trebui să țină cont de compoziția sa, de posibilele efecte adverse și de situația medicală a persoanei.

De asemenea, suplimentele nu ar trebui folosite pentru a înlocui sau întrerupe un tratament prescris fără discuția cu medicul.

Suspiciunea față de medicamente și încrederea în ambalaje

La finalul mesajului său, Dr. Anca Tâu revine la problema încrederii în dovezile medicale. În opinia sa, oamenii nu au devenit neapărat mai atenți la informațiile pe care le primesc, ci își aleg diferit motivele pentru care cred sau resping o afirmație.

„Nu ne-am pierdut încrederea în știință. Am transferat-o, cu o generozitate uluitoare, asupra ambalajului. Și poate că aici este adevărata problemă. Nu am devenit mai exigenți cu dovezile. Am devenit mai selectivi cu suspiciunile”, scrie Dr. Anca Tâu, medic primar cardiologie și medicină internă, cardiooncolog acreditat IC-OS, pe Facebook.