Colesterolul nu se mai tratează la fel pentru toată lumea. Analizele care pot schimba tratamentul

Ce trebuie să știi

• LDL-colesterolul rămâne un indicator esențial, dar medicii sunt încurajați să privească mai larg profilul cardiovascular.

• Lipoproteina(a) sau Lp(a) ar trebui măsurată cel puțin o dată în viața adultă, deoarece nivelul său este în mare parte determinat genetic.

• ApoB poate arăta un risc care nu este evident din valoarea LDL, mai ales la persoanele cu trigliceride crescute, diabet sau alte probleme cardiometabolice.

• Scorul de calciu coronarian (CAC) poate ajuta medicul să decidă cât de intens trebuie redus colesterolul atunci când riscul cardiovascular nu este clar.

Colesterolul devine o problemă care se evaluează „pe persoană”, nu doar pe cifre

Cel puțin unul din patru adulți din SUA are niveluri crescute de LDL-colesterol, potrivit American Heart Association și American College of Cardiology. Un nivel ridicat și persistent al lipidelor din sânge poate contribui la formarea plăcilor de aterom în artere, proces care crește riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral.

În martie 2026, American Heart Association și American College of Cardiology, împreună cu alte organizații medicale, au publicat un nou ghid pentru gestionarea dislipidemiei. Documentul înlocuiește recomandările americane din 2018 și schimbă într-o anumită măsură modul în care este evaluat și tratat colesterolul crescut.

Ideea centrală este simplă: aceeași valoare a colesterolului nu înseamnă neapărat același risc pentru două persoane diferite.

De aceea, tratamentul trebuie adaptat la profilul cardiovascular al fiecărui pacient.

Nu mai este suficient să te uiți doar la LDL

LDL-colesterolul, cunoscut popular drept „colesterolul rău”, rămâne unul dintre principalii markeri folosiți pentru evaluarea riscului cardiovascular.

Dar noul ghid atrage atenția asupra altor particule și molecule care pot completa imaginea.

Una dintre ele este apolipoproteina B (ApoB).

Pentru a înțelege de ce poate fi importantă, trebuie făcută o diferență între ceea ce măsoară LDL și ceea ce măsoară ApoB.

Un test LDL estimează, în esență, cantitatea de colesterol transportată de particulele LDL. În schimb, ApoB oferă informații despre numărul particulelor aterogene, adică al particulelor care pot contribui la formarea plăcilor din artere.

Acest marker poate fi util în special la persoanele cu trigliceride crescute, diabet, sindrom cardiometabolic sau boală cardiovasculară, inclusiv atunci când valoarea LDL pare să fie în limitele urmărite.

Cu alte cuvinte, două persoane pot avea un LDL similar, dar un număr diferit de particule aterogene care circulă prin sânge.

Analiza pe care ghidul o recomandă cel puțin o dată în viața adultă

O altă schimbare importantă este atenția acordată lipoproteinei(a), cunoscută sub numele de Lp(a).

Lp(a) este o particulă asemănătoare LDL, iar nivelurile sale sunt determinate în mare parte genetic și rămân relativ stabile de-a lungul vieții.

Tocmai de aceea, noul ghid recomandă ca Lp(a) să fie măsurată cel puțin o dată la adulți. În general, dacă valoarea este cunoscută și nu există un motiv specific, analiza nu trebuie repetată frecvent.

Ghidul consideră valori de cel puțin 125 nmol/L sau 50 mg/dL drept un factor care poate crește riscul cardiovascular. La valori de aproximativ 250 nmol/L sau 100 mg/dL, riscul estimat este și mai mare.

Important este că nivelul Lp(a) nu este influențat semnificativ de schimbările obișnuite ale stilului de viață. Prin urmare, identificarea unei valori crescute îi poate ajuta pe medici să fie mai atenți la ceilalți factori cardiovasculari modificabili, în special la LDL.

O tomografie poate spune cât de „încărcate” sunt arterele inimii

Uneori, analizele de sânge nu sunt suficiente pentru a spune cât de mare este riscul unei persoane.

Aici poate interveni scorul de calciu coronarian, CAC, obținut printr-o tomografie computerizată fără substanță de contrast.

Investigația detectează depozitele de calciu din arterele coronare. Un scor mai mare indică o încărcare aterosclerotică mai importantă și poate contribui la reclasificarea riscului cardiovascular.

Totuși, CAC nu este recomandat automat tuturor.

Ghidul recomandă utilizarea selectivă a acestei investigații, în special la bărbații de cel puțin 40 de ani și femeile de cel puțin 45 de ani cu risc cardiovascular la 10 ani borderline sau intermediar, atunci când rezultatul ar putea schimba decizia privind tratamentul.

Calculatorul care încearcă să privească riscul pe termen lung

O altă schimbare importantă este utilizarea PREVENT-ASCVD, un instrument dezvoltat pentru estimarea riscului cardiovascular.

Spre deosebire de evaluările bazate exclusiv pe colesterol, calculatorul ia în considerare mai multe informații, printre care vârsta, tensiunea arterială, indicele de masă corporală, diabetul, funcția renală și fumatul.

PREVENT poate estima riscul cardiovascular atât pe 10 ani, cât și pe 30 de ani, pentru adulții cu vârsta cuprinsă între 30 și 79 de ani, în contextul prevenției primare.

Dar medicul nu ar trebui să se oprească la cifra generată de calculator.

Noul ghid propune chiar un model numit CPR: Calculate, Personalize, Reclassify – calculează, personalizează, reclasifică.

Mai întâi se calculează riscul. Apoi acesta este personalizat prin includerea unor factori care pot să nu fie surprinși complet de calculator, precum istoricul familial de boală cardiovasculară precoce, anumite boli inflamatorii, diabetul, boala renală sau biomarkeri precum Lp(a) și ApoB. În anumite situații, riscul poate fi apoi reclasificat prin investigații precum CAC.

Statinele rămân baza tratamentului

Schimbarea ghidului nu înseamnă că statinele au fost înlocuite.

Statinele rămân tratamentul de bază pentru reducerea LDL-colesterolului atunci când este indicată terapia medicamentoasă. Printre medicamentele cunoscute din această clasă se numără atorvastatina și rosuvastatina.

Însă dacă statina nu reușește să reducă suficient LDL-ul sau apar reacții adverse care împiedică utilizarea ei la doza necesară, ghidul include mai clar și alte opțiuni.

Printre acestea se numără ezetimibul, acidul bempedoic și inhibitorii PCSK9. Inclisiranul este menționat, dar rezultatele privind reducerea evenimentelor cardiovasculare sunt încă evaluate în studiile clinice.

În plus, ghidul readuce în prim-plan țintele absolute de LDL, nu doar procentul cu care acesta trebuie redus.

Pentru prevenția primară, la persoanele cu risc borderline sau intermediar, ținta LDL-C este sub 100 mg/dL, iar la cei cu risc cardiovascular ridicat, sub 70 mg/dL. Pentru persoanele cu boală cardiovasculară aterosclerotică și risc foarte ridicat, ținta recomandată este sub 55 mg/dL.

Aceste valori nu înseamnă că orice persoană trebuie să ajungă la aceeași țintă. Nivelul urmărit este stabilit în funcție de riscul individual și de situația clinică.

De ce contează vârsta la care începe controlul colesterolului

Una dintre ideile importante ale noului ghid este că expunerea la colesterol crescut contează pe parcursul întregii vieți.

Dacă nivelurile aterogene rămân ridicate ani sau chiar decenii, riscul cardiovascular cumulativ poate crește. De aceea, recomandările pun accent pe prevenție mai devreme decât în trecut.

Screeningul lipidic este recomandat încă din copilărie, în jurul vârstei de 9-11 ani, iar la adulți evaluarea colesterolului este recomandată începând de la 19 ani, în general la fiecare cinci ani, cu controale mai frecvente atunci când există factori de risc.

Pentru anumite persoane cu risc cardiovascular crescut, tratamentul medicamentos poate deveni justificat la vârste mai tinere decât se considera anterior, în funcție de profilul individual.

Stilul de viață rămâne primul „medicament”

În ciuda numărului mai mare de analize și medicamente disponibile, noul ghid nu schimbă un principiu esențial: stilul de viață rămâne fundamentul prevenirii bolilor cardiovasculare.

Recomandările pun accent pe o alimentație sănătoasă pentru inimă și pe reducerea consumului de zaharuri, carbohidrați rafinați, grăsimi saturate și alcool. Activitatea fizică rămâne, de asemenea, esențială.

Pentru adulți, recomandarea generală este de cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână sau 75 de minute de activitate intensă, alături de exerciții de rezistență în cel puțin două zile pe săptămână.

Renunțarea la fumat, menținerea unei greutăți sănătoase, un somn suficient și controlul tensiunii arteriale completează măsurile de prevenție cardiovasculară.

Pentru persoanele supraponderale sau cu obezitate, o scădere ponderală de aproximativ 5%-10% din greutatea corporală poate contribui la îmbunătățirea profilului de risc cardiovascular.

Colesterolul „normal” nu spune întotdeauna toată povestea

Mesajul principal al recomandărilor din 2026 este că un buletin de analize nu trebuie privit izolat.

LDL rămâne important, dar medicul poate avea nevoie să știe și câte particule aterogene circulă, dacă există o predispoziție genetică prin Lp(a), ce arată trigliceridele, care este tensiunea arterială, dacă există diabet sau boală renală, ce antecedente cardiovasculare există în familie și, în anumite situații, dacă arterele coronare prezintă calcificări.

Prin combinarea acestor informații, tratamentul poate fi adaptat mai precis riscului real al pacientului.

Iar aceasta este una dintre schimbările majore aduse de ghidul din 2026: nu doar „cât colesterol ai?”, ci „ce înseamnă acel colesterol pentru riscul tău cardiovascular pe termen lung?”