O nouă declarație științifică a Asociației Americane de Cardiologie arată însă că există o limită clară de consum, iar unele băuturi bogate în cofeină pot crește riscul de hipertensiune și tulburări de ritm cardiac.
Pentru milioane de oameni, ziua începe cu o ceașcă de cafea. De ani buni, cercetătorii încearcă să afle dacă acest obicei este un aliat sau un dușman al inimii. Cea mai recentă analiză realizată de Asociația Americană de Cardiologie (AHA), publicată în prestigioasa revistă Circulation, vine cu un mesaj liniștitor pentru majoritatea adulților: consumul moderat de cafea cu cofeină este sigur și, în anumite situații, poate fi chiar asociat cu un risc mai mic de boli cardiovasculare.
Specialiștii avertizează însă că nu toate sursele de cofeină sunt la fel. În timp ce cafeaua pare să ofere unele beneficii, băuturile energizante și shot-urile energizante pot avea efecte complet diferite asupra inimii.
Potrivit noii declarații științifice, pentru majoritatea adulților sănătoși, consumul a până la 400 mg de cofeină pe zi este considerat sigur. Aceasta înseamnă aproximativ trei până la cinci cești de cafea neagră obișnuită, fără zahăr, siropuri, frișcă sau alte adaosuri.
O cafea preparată prin infuzie conține, în medie, între 9,4 și 20,6 mg de cofeină pe uncie lichidă, iar cantitatea exactă variază în funcție de tipul boabelor și metoda de preparare.
„Cofeina consumată sub formă de cafea este o parte esențială a vieții de zi cu zi pentru milioane de oameni, iar din analiza noastră a celor mai recente cercetări reiese că, pentru majoritatea adulților, consumul de până la 400 mg de cofeină pe zi, echivalentul a până la cinci cești de cafea cu cofeină pe zi, fără adaos de zahăr sau aditivi, este sigur și nu crește riscul cardiovascular”, a declarat dr. Gregory M. Marcus, profesor de medicină la Universitatea California din San Francisco și coordonatorul grupului care a elaborat documentul, conform Medical Xpress.
Analiza celor mai recente studii sugerează că persoanele care consumă cafea cu cofeină, fără adaos de zahăr sau alte ingrediente, pot avea un risc mai redus de:
Cercetătorii cred că aceste efecte nu sunt explicate doar de cofeină. Cafeaua conține numeroși compuși bioactivi cu proprietăți antioxidante și antiinflamatorii, care ar putea contribui la protecția sistemului cardiovascular.
Totuși, autorii subliniază că majoritatea studiilor disponibile sunt observaționale, ceea ce înseamnă că pot identifica asocieri, dar nu pot demonstra cu certitudine o relație de cauzalitate.
Un aspect important evidențiat în raport este că beneficiile observate sunt asociate în principal cu cafeaua simplă.
Adăugarea de zahăr, siropuri aromate, frișcă, smântână sau alte ingrediente poate diminua efectele favorabile asupra sănătății, iar impactul exact al acestor adaosuri încă nu este pe deplin cunoscut.
După consum, cofeina este metabolizată în ficat și, la majoritatea persoanelor, atinge concentrația maximă în sânge în aproximativ o oră.
Viteza cu care organismul procesează cofeina diferă însă considerabil de la o persoană la alta și este influențată de:
Consumul regulat poate determina apariția toleranței, în timp ce alte persoane pot rămâne foarte sensibile chiar și la cantități mici.
Pe termen scurt, cofeina poate produce:
Rezultatele studiilor analizate arată că efectele asupra tensiunii arteriale sunt mai complexe decât se credea.
La persoanele cu tensiune arterială normală, consumul a 1-3 cești pe zi a fost asociat cu un risc mai mare de apariție a hipertensiunii, în timp ce consumul de peste trei cești zilnic a fost asociat cu un risc mai mic.
În schimb, cantitățile foarte mari de cofeină, mai ales cele provenite din băuturile energizante, pot determina creșteri importante ale tensiunii arteriale, în special la persoanele care suferă deja de hipertensiune.
Raportul atrage atenția asupra unei substanțe numite cafestol, prezentă atât în cafeaua cu cofeină, cât și în cea decofeinizată.
Acest compus poate crește nivelul colesterolului LDL („colesterolul rău"), însă apare în special în:
În schimb, cafeaua preparată cu filtre de hârtie și cafeaua instant conțin cantități foarte mici sau inexistente de cafestol.
Una dintre cele mai discutate întrebări este dacă cafeaua provoacă aritmii.
Potrivit analizei, consumul a 1-3 cești de cafea pe zi nu a fost asociat cu un risc crescut de fibrilație atrială.
Mai mult, studiile clinice randomizate au sugerat chiar un risc mai redus pentru această tulburare de ritm.
Există însă și o altă observație: același consum poate fi asociat cu apariția unui număr mai mare de contracții ventriculare premature (PVC-uri), adică bătăi suplimentare provenite din camerele inferioare ale inimii.
Adevărata problemă pare să fie reprezentată de băuturile energizante.
Aceste produse conțin concentrații foarte mari de cofeină, iar un singur shot energizant poate furniza între 40 și 69 mg de cofeină pe uncie lichidă, adică de trei-patru ori mai mult decât cafeaua obișnuită.
În plus, multe dintre aceste produse conțin ingrediente suplimentare care pot accelera absorbția cofeinei și îi pot amplifica efectele asupra sistemului cardiovascular.
Consumul ridicat de băuturi energizante a fost asociat cu:
Dr. Gregory Marcus avertizează că aceste produse ar trebui evitate atunci când aportul total de cofeină devine foarte mare.
Autorii documentului subliniază că nu există o recomandare universal valabilă.
Vârsta, bolile existente, tratamentele urmate, predispoziția genetică și viteza cu care organismul metabolizează cofeina pot modifica semnificativ răspunsul fiecărei persoane.
„Deși cercetările sugerează că consumul de cofeină poate fi asociat cu anumite beneficii cardiovasculare pentru unele persoane, este important să reținem că nu există o strategie universal valabilă pentru consumul sigur de cofeină. Ceea ce poate fi o cantitate rezonabilă pentru o persoană ar putea provoca efecte nedorite, precum palpitații cardiace, anxietate sau tulburări de somn, la o altă persoană. De aceea este important să fiți atenți la modul în care organismul dumneavoastră reacționează la cofeină și să discutați cu echipa dumneavoastră medicală despre ce este potrivit pentru dumneavoastră”, a concluzionat specialistul.
Specialiștii recunosc că încă există numeroase întrebări fără răspuns. Sunt necesare studii clinice suplimentare pentru a clarifica diferențele dintre efectele cafelei, ceaiului, băuturilor energizante și ale altor produse care conțin cofeină.
Din acest motiv, cofeina nu a fost inclusă în recomandările oficiale din Ghidul alimentar al Asociației Americane de Cardiologie din 2026 privind îmbunătățirea sănătății cardiovasculare. Totuși, pe baza dovezilor disponibile în prezent, mesajul este clar: pentru majoritatea adulților, câteva cești de cafea neagră pe zi par să fie compatibile cu o inimă sănătoasă, însă excesele, mai ales sub forma băuturilor energizante, pot transforma un obicei aparent banal într-un risc pentru sistemul cardiovascular.
