Ce se întâmplă cu inima când bei cafea zilnic. Limita de cofeină pe care trebuie să o știi

Ce trebuie să știi

• Pentru majoritatea adulților, până la 400 mg de cofeină pe zi este considerată o cantitate sigură.
• Consumul moderat de cafea apare în studii în asociere cu un risc cardiovascular mai mic, dar acest lucru nu dovedește că băutura protejează direct inima.
• Cafeaua nefiltrată poate crește colesterolul LDL din cauza cafestolului, în timp ce filtrul de hârtie reține această substanță.
• Băuturile energizante nu au aceleași efecte ca o cafea sau un ceai și pot conține doze mari de cofeină, zahăr și alți stimulanți.

Cafeaua face parte din rutina zilnică a milioane de oameni, dar întrebarea revine constant: este bună sau rea pentru inimă?

Răspunsul nu este atât de simplu. Contează cantitatea, sursa cofeinei, modul în care este preparată cafeaua, dar și particularitățile fiecărei persoane.

O analiză publicată în JAMA, care prezintă cele mai recente concluzii ale American Heart Association (AHA), arată că un consum moderat de cofeină este considerat sigur pentru majoritatea adulților. Mai mult, consumul moderat apare în studiile disponibile în asociere cu un risc cardiovascular mai mic.

Câtă cofeină este considerată o cantitate moderată

Potrivit datelor prezentate de JAMA, un aport de până la 400 mg de cofeină pe zi este considerat sigur pentru majoritatea adulților.

Această cantitate poate corespunde aproximativ cu 3-5 cești de cafea de circa 240 ml, deși concentrația de cofeină diferă mult în funcție de tipul cafelei și modul de preparare.

Consumul moderat a fost asociat cu un risc mai redus pentru mai multe afecțiuni, printre care:

• boala coronariană;
• accidentul vascular cerebral;
• insuficiența cardiacă;
• fibrilația atrială;
• hipertensiunea arterială;
• diabetul de tip 2.

Există însă o precizare esențială. O mare parte dintre cercetările care au identificat aceste legături sunt studii observaționale. Ele pot arăta o asociere, dar nu demonstrează că tocmai cafeaua sau cofeina provoacă reducerea riscului.

Cofeina nu este neapărat cea care protejează inima

Aici apare una dintre cele mai interesante întrebări. Cafeaua și ceaiul nu conțin doar cofeină. Aceste băuturi furnizează și alți compuși biologic activi, printre care polifenolii.

Polifenolii din cafea, ceaiul verde și ceaiul negru au proprietăți antioxidante. Cercetătorii încă încearcă să stabilească dacă eventualele beneficii cardiovasculare provin din cofeină, din ceilalți compuși ai băuturilor sau din combinația acestora. De aceea, nu putem pune semnul egal între cafea și orice produs care conține cofeină.

Modul în care prepari cafeaua poate conta pentru colesterol

Nu toate tipurile de cafea au același efect asupra organismului. Cafeaua nefiltrată, precum cea preparată la French press, cafeaua grecească, turcească sau cea fiartă în stil scandinav, conține o substanță numită cafestol.

Studiile randomizate controlate cu placebo citate în analiza JAMA au arătat că acest tip de cafea poate crește nivelul colesterolului LDL.

Situația diferă în cazul cafelei care trece printr-un filtru de hârtie. Cafestolul nu se regăsește în cafeaua preparată cu filtru de hârtie sau în cafeaua instant, iar studiile randomizate nu au identificat o creștere a colesterolului LDL asociată cafelei filtrate.

Ce pui în cafea poate schimba complet situația

Cafeaua simplă și o băutură cu cafea încărcată cu zahăr, siropuri aromate și produse lactate nu sunt același lucru din punct de vedere nutrițional.

American Heart Association atrage atenția că cantitățile mari de zahăr adăugat, siropurile aromate și produsele lactate pot crește substanțial aportul caloric.

În acest caz, ceea ce adăugăm în ceașcă poate contracara o parte dintre posibilele beneficii asociate cafelei în sine.

Cafeaua poate crește tensiunea arterială?

Relația dintre cofeină și tensiunea arterială este mai complicată. Potrivit declarației științifice analizate de JAMA, efectele pe termen lung ale consumului obișnuit de cofeină asupra tensiunii arteriale nu sunt complet clarificate.

În general, efectele par să fie reduse. Riscul poate deveni însă mai important la persoanele care consumă cantități mari de cofeină, au hipertensiune arterială severă sau prezintă o sensibilitate crescută la cofeină.

Cafeaua și băuturile energizante nu trebuie puse în aceeași categorie

Faptul că un consum moderat de cafea sau ceai poate apărea în studii alături de rezultate cardiovasculare favorabile nu înseamnă că același lucru se aplică băuturilor energizante.

AHA avertizează că eventualele beneficii asociate surselor naturale de cofeină, precum cafeaua și ceaiul, nu trebuie extrapolate la produsele cu cofeină sintetică sau la dozele mari de cofeină.

Datele disponibile despre băuturile energizante, deși încă limitate, indică în general posibilitatea unor efecte cardiovasculare negative.

În plus, aceste produse pot conține și alte substanțe stimulante, precum taurina și L-carnitina, dar și cantități importante de zahăr.

Ora la care bei cafeaua ar putea conta

Declarația AHA nu stabilește o recomandare legată de ora optimă pentru cafea. JAMA amintește însă un studiu publicat în 2025, care a inclus aproape 41.000 de adulți.

În acel studiu, persoanele care consumau cafea dimineața, între orele 4:00 și 11:59, au avut rate mai mici ale mortalității pe parcursul perioadei de urmărire, comparativ cu persoanele care nu consumau cafea și cu cele care o consumau pe tot parcursul zilei.

Rezultatul reprezintă o asociere și nu demonstrează că ora la care bei cafeaua determină direct reducerea mortalității.

Una dintre explicațiile propuse este legată de somn. Cafeaua consumată mai târziu poate influența somnul mai mult decât cea băută dimineața.

Reacția la cofeină diferă de la o persoană la alta

O cantitate de cafea pe care o persoană o tolerează fără probleme poate provoca altcuiva palpitații, agitație sau alte efecte neplăcute.

Există diferențe importante în modul în care organismul metabolizează cofeina. Genetica și consumul anterior de cofeină pot influența viteza cu care organismul procesează această substanță.

Tocmai de aceea, limita de 400 mg pe zi nu trebuie interpretată drept o cantitate pe care fiecare adult ar trebui să o consume. Este o limită generală de siguranță pentru majoritatea adulților, nu o țintă zilnică.

Nu bei cafea? Datele actuale nu spun că ar trebui să începi

Aceasta este una dintre cele mai importante precizări ale specialiștilor. Rezultatele cercetărilor nu reprezintă o recomandare pentru persoanele care nu consumă cafea sau ceai cu cofeină să înceapă să o facă doar pentru a-și proteja inima.

Cardiologul Gregory Marcus, autorul principal  al declarației AHA, subliniază că nu există suficiente date pentru a recomanda începerea consumului de cofeină. Nici persoanele care beau cantități mici de cafea sau ceai nu au motive, pe baza acestor date, să își crească aportul.

Mesajul principal este mai simplu: pentru majoritatea persoanelor care consumă deja cafea sau ceai, cofeina din surse naturale, în cantități moderate, probabil nu dăunează sistemului cardiovascular și ar putea fi asociată cu anumite beneficii. Dar mai mult nu înseamnă automat mai bine.