Peste jumătate dintre adulții români au colesterol crescut. O nouă campanie națională urmărește prevenirea infarctului și a AVC până în 2030.
Bolile cardiovasculare provoacă aproximativ 150.000 de decese anual în România, iar peste jumătate din populația adultă are colesterol crescut. Cu toate acestea, mai puțin de 15% dintre pacienții aflați sub tratament ating țintele terapeutice recomandate. Fundația Română a Inimii lansează o campanie națională care își propune să schimbe această situație până în 2030.
De Ziua Mondială a Inimii, marcată pe 29 septembrie 2026, Fundația Română a Inimii a lansat, la Palatul Parlamentului, campania "Provocarea 50/2030: Colesterol sub control!". Inițiativa face parte din demersurile de implementare a Strategiei Naționale pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare 2025–2030.
Obiectivul este ca, până în anul 2030, cel puțin jumătate dintre pacienții cu colesterol crescut să atingă valorile recomandate de medici, în funcție de riscul cardiovascular individual.
Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate în România. Potrivit datelor prezentate de Fundația Română a Inimii, mortalitatea cardiovasculară este de aproximativ 2,5 ori mai mare decât media Uniunii Europene.
Datele din Strategia Națională arată că, în anul 2020, bolile cardiovasculare și cerebrovasculare au provocat 55% dintre decesele înregistrate în România.
Boala cardiacă ischemică a reprezentat 19% din totalul deceselor, iar accidentul vascular cerebral, 14%.
România este inclusă de ghidurile Societății Europene de Cardiologie în categoria țărilor cu risc cardiovascular foarte înalt.
Una dintre problemele majore identificate de specialiști este controlul insuficient al LDL-colesterolului, cunoscut și sub denumirea de colesterol rău.
Aproximativ 55% din populația adultă a României are colesterol crescut. În același timp, mai puțin de 15% dintre pacienții aflați sub tratament ating țintele terapeutice recomandate.
Datele din studiile citate în documentele campaniei indică rezultate și mai reduse pentru anumite categorii de pacienți.
Studiul DaVinci arată că numai 12% dintre pacienții români cu ateroscleroză, aflați în prevenție secundară, au atins țintele LDL-colesterol recomandate de Societatea Europeană de Cardiologie.
Studiile SNAPSHOT 1 și 2, realizate în România și publicate în 2026, arată că sub 7% dintre pacienții fără boală cardiovasculară cunoscută, aflați în prevenție primară, au atins țintele recomandate.
Aceste rezultate evidențiază diferența dintre disponibilitatea tratamentelor și controlul efectiv al colesterolului.
Campania urmărește atât informarea populației, cât și utilizarea instrumentelor deja disponibile în sistemul de sănătate pentru identificarea persoanelor cu risc cardiovascular crescut.
Prof. dr. Dragoș Vinereanu, președintele Comisiei de Cardiologie a Ministerului Sănătății, subliniază că implementarea Strategiei Naționale trebuie să producă rezultate concrete pentru pacienți.
"Din 2025, România are o Strategie Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare. Miza reală este acum implementarea ei, cu obiective măsurabile și rezultate vizibile pentru pacienți. "Provocarea 50/2030: Colesterol sub control!" este un astfel de pas concret. Dacă vrem să reducem povara cardiovasculară, sistemul trebuie să treacă de la reacție pasivă la prevenție efectivă și de la existența tratamentelor la atingerea efectivă a țintelor terapeutice", a subliniat t prof. dr. Dragoș Vinereanu.
Campania pornește de la controlul colesterolului, dar vizează riscul cardiovascular în ansamblu. Hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, obezitatea și fumatul sunt alți factori care pot contribui la apariția infarctului miocardic și a accidentului vascular cerebral.
Atunci când mai mulți factori de risc sunt prezenți la aceeași persoană, probabilitatea apariției complicațiilor cardiovasculare poate crește considerabil.
"Riscul cardiovascular nu începe în momentul infarctului miocardic sau al accidentului vascular cerebral. El se cumulează în timp, prin factori de risc precum hipertensiunea arterială, colesterolul crescut, diabetul zaharat, obezitatea și fumatul. De aceea, prevenția eficientă înseamnă identificarea sistematică a riscului cardiovascular și intervenția înainte de apariția complicațiilor", a explicat prof. dr. Dan Gaiță, membru al Boardului European Heart Network.
Valorile recomandate ale LDL-colesterolului diferă în funcție de riscul cardiovascular individual.
Pentru pacienții cu risc cardiovascular foarte înalt, Strategia Națională menționează o țintă LDL-colesterol sub 55 mg/dl.
Evaluarea medicală este esențială pentru stabilirea riscului și a tratamentului adecvat. O valoare a colesterolului care poate fi acceptabilă pentru o persoană nu reprezintă neapărat o țintă suficientă pentru un pacient cu risc foarte înalt.
Strategia Națională prevede dezvoltarea unei rețele de Centre Județene de Prevenție a Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare.
Obiectivul este ca, până în 2030, cel puțin 50% dintre județele României să dispună de astfel de centre.
Printre măsurile prevăzute se numără introducerea alertelor în sistemele informatice ale medicilor de familie, dezvoltarea mecanismelor de notificare și rechemare a adulților și utilizarea platformelor digitale pentru evaluarea și monitorizarea persoanelor cu risc cardiovascular crescut.
Campania susține și evaluarea sistematică a riscului prin instrumentele SCORE2, pentru persoanele cu vârste între 40 și 69 de ani, și SCORE2-OP, pentru persoanele de peste 70 de ani.
Aceste instrumente estimează riscul de evenimente cardiovasculare fatale și non-fatale pe o perioadă de zece ani.
Un alt obiectiv al Strategiei Naționale este reducerea cu 25%, până în anul 2030, a timpilor de acces la tratamentele inovative pentru bolile cardiovasculare și cerebrovasculare.
"Prevenția și accesul la tratament trebuie să funcționeze împreună. Nu este suficient să identificăm pacientul cu risc crescut dacă acesta ajunge prea târziu la intervenția de care are nevoie.
Strategia Națională stabilește obiectivul reducerii cu 25%, până în 2030, a timpilor de acces la tratamentele inovative în bolile cardiovasculare și cerebrovasculare, iar implementarea trebuie să transforme această țintă într-un rezultat real pentru pacient", a declarat prof. dr. Dragoș Vinereanu.
Mesajul campaniei pentru populație este cunoașterea valorilor colesterolului și evaluarea riscului cardiovascular înainte de apariția complicațiilor.
Persoanele cu colesterol crescut sunt încurajate să discute cu medicul despre riscul individual și despre necesitatea tratamentului.
Campania "Provocarea 50/2030" are două componente: informarea populației prin televiziune, radio, presă și mediul digital și susținerea măsurilor de prevenție deja prevăzute în sistemul național de sănătate.
Inițiativa nu propune un nou cadru legislativ, ci urmărește aplicarea instrumentelor existente pentru identificarea precoce, evaluarea și monitorizarea persoanelor cu risc cardiovascular crescut.
