Colesterolul rău LDL, cât de mult trebuie scăzut? La cine funcționează statinele și cine să le evite

Nivelurile de colesterol cu densitate joasă de lipoproteină (LDL) trebuie să fie reduse pe cât posibil pentru a preveni bolile cardiovasculare, în special la pacienții aflați la risc mare și foarte mare.

Acesta este unul dintre mesajele principale ale Societății Europene de Cardiologie (ESC) și a Orientărilor Societății Europene de Ateroscleroză (EAS) privind dislipidemiile publicat online în European Heart Journal.

Boala cardiovasculară este responsabilă de peste patru milioane de decese în Europa în fiecare an, în principal fiind vorba de afecțiuni care decurg din arterele înfundate - cunoscute sub numele de boala cardiovasculară aterosclerotică.

Ghidurile oferă recomandări legat de cum poate fi modificat nivelul lipidelor plasmatice prin stil de viață și medicație pentru a reduce riscul de boli cardiovasculare aterosclerotice.

Colestrolul LDL, cauză a atacului de cord și AVC

„Există acum dovezi copleșitoare din studii experimentale, epidemiologice, genetice și din studii clinice randomizate, că nivelul mai mare de colesterol LDL este o cauză puternică a atacului de cord și accident vascular cerebral”, a spus profesorul Colin Baigent, de la University of Oxford, UK. „Scăderea colesterolului LDL reduce riscul, indiferent de concentrația de bază. Înseamnă că la persoanele cu risc foarte mare de atac de cord sau accident vascular cerebral, reducerea colesterolului LDL este eficientă chiar dacă au sub nivelul mediu.”

Nu există o limită inferioară a colesterolului LDL care să fie cunoscută ca nesigură. Ghidurile urmăresc să se asigure că medicamentele disponibile (statine, ezetimibe, inhibitori de PCSK9) sunt utilizate cât mai eficient pentru a scădea nivelurile la cei cu cel mai mare risc. Se recomandă ca acești pacienți să atingă atât un nivel țintă de colesterol LDL, cât și o reducere relativă de minimum 50%.

„Acest lucru este pentru a se asigura că pacienții cu risc ridicat sau foarte mare primesc terapie intensivă de scădere a colesterolului LDL, indiferent de nivelul lor inițial”, a spus profesorul Alberico L. Catapano, președintele Task Force și profesor de farmacologie la Departamentul de Farmacologie și Științe biomoleculare, Universitatea din Milano, Italia. Pacienților care sunt aproape de obiectivul lor asupra tratamentului curent li se va oferi un tratament suplimentar care asigură o reducere suplimentara de minim 50%.

„Statinele sunt foarte bine tolerate, iar adevărata „intoleranță” la statine este neobișnuită. Majoritatea pacienților pot lua orice statină”, a remarcat profesorul François Mach, președinte al ghidurilor Task Force și șef al departamentului de cardiologie, spitalul universitar din Geneva, Elveția. 

„Aceste medicamente”, susține expertul, „au foarte puține reacții adverse. Printre ele se numără un risc crescut de apariție a diabetului și pot provoca rareori miopatie. Dar beneficiile statinelor depășesc foarte mult posibilele lor pericole, chiar și în rândul celor cu risc scăzut de boală cardiovasculară aterosclerotică”.

Cine ar trebui să evite statinele

Cu toate acestea, statinele nu sunt recomandate la femeile care iau în considerare o sarcină sau nu utilizează metode contraceptive adecvate. „Deși aceste medicamente nu s-au dovedit a provoca malformații ale fătului atunci când sunt utilizate în mod neintenționat în primul trimestru de sarcină, femeile care au nevoie de statină ar trebui să le evite în orice perioadă în care ar putea concepe, deoarece nu a fost efectuat niciun studiu formal pentru a aborda această întrebare". a spus prof. Catapano.

Dovezile terapiei cu statină sunt mai limitate la pacienții de peste 75 de ani, deși sunt beneficii consistente.

Liniile directoare recomandă luarea în considerare a nivelului de risc, a nivelului inițial al colesterolului LDL, a stării de sănătate și a riscului interacțiunilor medicamentoase atunci când se decide dacă statinele sunt adecvate la cei cu vârsta peste 75 de ani.

Care sunt pacienții cu risc ridicat

S-au făcut revizuiri la categoriile de riscurilor, astfel încât pacienții cu boală cardiovasculară aterosclerotică, diabet cu leziuni ale organelor țintă, hipercolesterolemie familială și boli renale cronice severe să fie catalogate ca fiind cu risc foarte ridicat (și astfel li se va oferi terapie intensivă de scădere a LDL) .

Obiectivele de tratament pentru o anumită categorie de risc se aplică indiferent dacă pacienții au suferit sau nu un atac de cord.

Dovezi din ghidurile din 2016 sugerează că Lp(a) (lipoproteina LPA) crescută este o cauză a bolii cardiovasculare aterosclerotice, iar pacienții cu Lp(a) crescută din cauze genetice pot avea riscuri similare de viață de atac cardiac sau accident vascular cerebral ca și cei cu hipercolesterolemie familială. Deoarece Lp(a) este determinată în mare măsură genetic, se  recomandă măsurarea acesteia cel puțin o dată la vârsta adultă. „Evaluarea ar trebui să aibă vârsta de aproximativ 40 de ani pentru a identifica persoanele înainte de a face un atac de cord sau un atac cerebral”, a spus prof. Baigent.

Suplimentele cu ulei de pește (în special etilul icosapent) sunt recomandate, în combinație cu o statină, pentru pacienții cu hipertrigliceridemie, în ciuda tratamentului cu statină. La acești pacienți, suplimentele reduc riscul de apariție a arterelor înfundate, aterosclerotice, inclusiv atac de cord și accident vascular cerebral, cu aproximativ 25%.

Liniile directoare recomandă ca oamenii de toate vârstele și nivelurile de risc să fie încurajați să adopte și să susțină un stil de viață sănătos. „

Principalele cerințe sunt dieta sănătoasă, evitarea fumatului și exerciții fizice regulate”, a spus prof. Mach. „Nu există nicio dovadă că suplimentele de ulei de pește previn primele atacuri de cord și AVC, așa că nu le-am recomandat persoanelor sănătoase”.