Ai băut doar sucuri verzi câteva zile, ai eliminat zahărul, ai luat ceaiuri „detox” și te-ai convins că ficatul tău a primit o adevărată „resetare”? Lucrurile sunt mult mai complicate.
Ficatul, rinichii, plămânii și pielea lucrează permanent pentru eliminarea și procesarea diferitelor substanțe din organism. Nu au nevoie, în mod obișnuit, de o cură „detox” ca să funcționeze.
O dietă detox nu „topește” selectiv toxinele sau grăsimea. Scăderea rapidă de pe cântar este adesea legată de pierderea apei și a glicogenului și, în unele cazuri, a masei musculare.
Postul sever, laxativele, clismele, ceaiurile și suplimentele detox pot avea riscuri, de la diaree și oboseală până la dezechilibre electrolitice și interacțiuni cu medicamentele.
Cea mai bună „detoxifiere” este, de fapt, un stil de viață sănătos: alimentație echilibrată, mișcare, somn suficient, limitarea alcoolului și renunțarea la fumat.
Cuvântul „detoxifiere” a devenit aproape sinonim cu promisiunea unei vieți mai sănătoase. Pe rețelele sociale apar constant cure de trei, cinci sau șapte zile, sucuri verzi, ceaiuri speciale, pudre, capsule, posturi și regimuri extrem de restrictive care promit că elimină „toxinele”, curăță ficatul, regenerează organismul și chiar ajută la slăbit.
Problema este că organismul uman nu funcționează precum o țeavă care se înfundă și trebuie spălată periodic.
Ficatul și rinichii lucrează continuu, iar plămânii, tubul digestiv și pielea contribuie, la rândul lor, la procesele prin care organismul gestionează și elimină diferite substanțe. Specialiștii de la UT MD Anderson Cancer Center atrag atenția că dovezile disponibile nu susțin beneficiile pe termen lung ale dietelor de detoxifiere, în timp ce anumite metode pot prezenta riscuri.
Mai mult, atunci când cineva spune că un produs „elimină toxinele”, apare o întrebare esențială: despre ce toxine este vorba, mai exact?
Iată cinci dintre cele mai răspândite mituri despre detoxifiere și ce spune medicina.
Ideea că organismul este permanent „încărcat cu toxine” și are nevoie, periodic, de o curățare specială este una dintre bazele industriei detox.
În realitate, organismul are sisteme complexe care lucrează fără pauză pentru a transforma, procesa și elimina numeroase substanțe.
Dr. Meroë Morse, care lucrează cu pacienții în cadrul Centrului de Medicină Integrativă al UT MD Anderson, explică faptul că organismul se bazează nu doar pe ficat, ci și pe rinichi, plămâni și piele în aceste procese, conform MD Anderson.
Există substanțe produse în interiorul organismului și substanțe la care acesta poate fi expus din mediul exterior. Primele sunt numite, în sens larg, endogene, iar cele provenite din exterior sunt exogene.
Printre substanțele provenite din procesele organismului se numără produși metabolici precum ureea și dioxidul de carbon. În schimb, organismul poate intra în contact din exterior cu poluanți, anumite pesticide sau substanțe chimice.
Dar asta nu înseamnă că organismul are nevoie de o sticlă de suc „detox” pentru a începe să funcționeze.
Ficatul are un rol extraordinar de important în metabolism și în transformarea numeroaselor substanțe pe care le absorbim sau le producem. Rinichii filtrează sângele și contribuie la eliminarea produșilor de metabolism prin urină, iar plămânii elimină dioxidul de carbon prin respirație.
Prin urmare, în loc să cauți următoarea cură-minune, baza protejării acestor organe rămâne mult mai puțin spectaculoasă: mănâncă echilibrat, fă mișcare, dormi suficient și evită excesul de alcool și alte substanțe nocive.
Și există un detaliu surprinzător: chiar și lucrurile sănătoase pot deveni problematice în exces.
Prea mult zahăr, alcool sau calorii pot afecta organismul, dar și consumul exagerat de apă poate fi periculos, deoarece poate perturba echilibrul electroliților.
Cu alte cuvinte, „mai mult” nu înseamnă automat „mai sănătos”.
Ficatul are capacitatea de regenerare, însă asta nu înseamnă că poate fi supus la nesfârșit unor factori nocivi fără consecințe.
Alimentația dezechilibrată, excesul de calorii, băuturile îndulcite și alcoolul pot contribui, în contexte diferite, la acumularea de grăsime în ficat.
În cazul bolii hepatice steatozice asociate disfuncției metabolice, cunoscută sub acronimul MASLD, acumularea de grăsime poate fi însoțită de inflamație și, la unele persoane, de leziuni progresive ale ficatului.
În timp, inflamația persistentă poate favoriza apariția fibrozei, adică formarea de țesut cicatricial. În stadii avansate, cicatrizarea poate evolua spre ciroză, iar funcția hepatică poate fi grav afectată.
De aceea, ideea că poți mânca și bea fără limite, iar apoi să „repari” ficatul printr-o cură de detoxifiere este înșelătoare.
Nu printr-un suc miraculos.
Dr. Morse recomandă, în schimb, o alimentație bazată pe alimente cât mai puțin procesate, activitate fizică regulată, somn suficient și gestionarea stresului.
Legumele, fructele, cerealele integrale, nucile și semințele, alături de surse adecvate de proteine, furnizează fibre și nutrienți care susțin sănătatea metabolică și intestinală.
O astfel de alimentație poate contribui la:
reducerea inflamației;
un control mai bun al glicemiei;
o funcționare metabolică mai bună;
susținerea digestiei;
menținerea unui microbiom intestinal sănătos;
un aport adecvat de vitamine, minerale și fibre.
Iar dacă există deja o boală hepatică, abordarea trebuie individualizată împreună cu medicul. În unele situații, modificările stilului de viață pot îmbunătăți semnificativ starea ficatului, însă nu toate leziunile sunt reversibile.
Aici se află una dintre cele mai periculoase capcane ale fenomenului detox.
O cură poate fi promovată drept „100% naturală” și totuși să provoace efecte adverse.
Unele programe presupun:
post complet;
consum exclusiv de apă;
consum exclusiv de sucuri;
diete extrem de restrictive;
ceaiuri și plante medicinale;
laxative;
clisme;
diverse suplimente.
Aceste metode pot favoriza diareea, deshidratarea, oboseala, deficiențele nutriționale și dezechilibrele electrolitice. În cazul restricțiilor severe și prelungite, poate fi afectată inclusiv masa musculară.
Lindsey Wohlford, dieteticiană specializată în sănătate la UT MD Anderson, atrage atenția că multe dintre afirmațiile privind curele detox se bazează pe experiențe personale și mărturii, nu pe dovezi clinice solide.
Un alt mit este că, dacă un produs este vândut ca supliment alimentar sau conține plante, el este automat sigur.
În Statele Unite, suplimentele alimentare nu sunt supuse aceluiași proces de aprobare înainte de comercializare ca medicamentele, ceea ce înseamnă că siguranța și eficacitatea lor nu sunt evaluate în același mod înainte de a ajunge pe piață.
Unele produse pot conține ingrediente sau cantități diferite de cele la care se așteaptă consumatorul. De asemenea, anumite plante și suplimente pot interacționa cu medicamentele.
Mai ales persoanele care urmează tratamente pentru boli cronice sau cancer trebuie să discute cu medicul înainte de a introduce suplimente în schema lor.
Un alt aspect important: asocierea dintre niveluri mari ale unor vitamine și anumite boli nu înseamnă automat că vitamina respectivă cauzează boala. De aceea, suplimentarea trebuie făcută atunci când există o indicație, nu doar pentru că un produs este promovat ca „detox”.
În general, necesarul de vitamine și minerale ar trebui acoperit în primul rând prin alimentație, iar eventualele carențe ar trebui evaluate medical.
Nu neapărat. Și aici marketingul poate păcăli.
Un fruct întreg vine la pachet cu fibre, apă și structura alimentului care încetinește absorbția zaharurilor. În cazul sucurilor, o parte importantă din fibre este îndepărtată.
Asta poate face ca zaharurile din mai multe fructe să fie consumate mult mai repede decât ar fi fost dacă fructele ar fi fost mâncate întregi.
Prin urmare, un suc de fructe nu trebuie confundat cu consumul fructului întreg.
Iar dacă un „detox” presupune cantități mari de suc și foarte puține proteine, grăsimi și fibre, dieta poate deveni rapid dezechilibrată.
Acesta este unul dintre motivele pentru care curele detox pot părea spectaculos de eficiente.
După câteva zile cu foarte puține calorii și carbohidrați, cântarul poate arăta mai puțin.
Dar ce s-a pierdut?
În mare parte, apă și glicogen, iar în cazul restricțiilor severe poate fi pierdută și masă musculară.
Glicogenul reprezintă forma în care organismul stochează glucoza pentru a o putea utiliza ulterior. Când aportul alimentar scade drastic, rezervele de glicogen se reduc, iar odată cu acestea se pierde și apa asociată depozitării lui.
De aceea, după revenirea la alimentația obișnuită, o parte din kilograme poate reveni rapid.
„Mușchii sunt vitali pentru sănătate”, subliniază dr. Morse. Iar obiectivul unei scăderi sănătoase în greutate nu ar trebui să fie pierderea cât mai rapidă a kilogramelor cu orice preț, ci reducerea grăsimii corporale și menținerea cât mai bine a masei musculare.
Unele cure promit și eliminarea „deșeurilor” din colon prin laxative sau clisme.
Problema este că aceste metode nu sunt o soluție universală pentru sănătate și pot provoca pierderi de apă și electroliți.
Electroliții sunt minerale esențiale pentru numeroase funcții ale organismului, inclusiv pentru activitatea nervilor și a mușchilor și pentru menținerea ritmului cardiac normal.
Un dezechilibru important poate deveni o problemă medicală reală.
Iar dacă dieta este temporară, și rezultatele ei tind să fie temporare.
Aici este poate cea mai importantă diferență dintre marketing și medicină.
Există studii care au analizat diverse forme de detoxifiere, însă literatura științifică are limite importante. Unele cercetări au avut puțini participanți, perioade scurte de urmărire sau probleme metodologice care fac dificilă demonstrarea unor beneficii reale și durabile.
În plus, este extrem de dificil să studiezi alimentația perfect controlat. Oamenii mănâncă diferit, fac mișcare diferit, dorm diferit și au numeroși factori care le influențează sănătatea.
Prin urmare, faptul că cineva spune că s-a simțit „mai ușor”, „mai energic” sau că a slăbit după o cură detox nu reprezintă, de unul singur, dovada că organismul a fost „curățat de toxine”.
Uneori, persoana consumă pur și simplu mai puține calorii, mai puțină sare, mai puține alimente ultraprocesate și mai multă apă timp de câteva zile.
Iar aceste schimbări pot explica o parte din senzația de bine fără ca existența unei „detoxifieri” speciale să fie demonstrată.
Este o întrebare foarte bună.
Dacă o persoană renunță pentru câteva zile la fast-food, alcool, dulciuri în exces și mese foarte consistente și începe să mănânce mai multe legume, fructe și alimente simple, este posibil să observe că se simte mai bine.
Dar beneficiul poate veni din schimbarea alimentației, nu din eliminarea misterioasă a unor „toxine”.
Cu alte cuvinte, dacă după o cură detox te simți mai energic, concluzia nu trebuie să fie neapărat „mi-am curățat ficatul”.
Poate fi pur și simplu: „Am început să mănânc mai echilibrat.”
Ironia este că metoda cu cele mai multe șanse să protejeze organismul nu se vinde într-o cutie colorată și nu are nevoie de un hashtag spectaculos.
Este vorba despre obiceiuri constante:
Mănâncă echilibrat. Pune accent pe legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, nuci, semințe și surse adecvate de proteine.
Fă mișcare. Activitatea fizică regulată contribuie la sănătatea metabolică și la menținerea masei musculare.
Dormi suficient. Somnul este parte din sănătate, nu un lux care poate fi sacrificat pentru următoarea cură-minune.
Limitează alcoolul. Reducerea consumului poate diminua riscurile asociate bolilor hepatice și altor afecțiuni. Pentru prevenirea cancerului, evitarea alcoolului este opțiunea cu cel mai mic risc.
Dacă fumezi, caută ajutor pentru renunțare. Beneficiile renunțării la fumat încep să apară după oprirea consumului și se acumulează în timp.
Nu lua suplimente doar pentru că scrie „detox” pe ambalaj. Dacă suspectezi o carență, discută cu medicul și, atunci când este necesar, fă analizele potrivite.
Ficatul nu are nevoie să fie „spălat” cu ceaiuri. Rinichii nu au nevoie de o cură de sucuri. Iar colonul nu trebuie „curățat” periodic pentru ca organismul să funcționeze.
Ceea ce are nevoie organismul este să nu fie suprasolicitat constant.
O alimentație echilibrată, mișcarea, somnul, reducerea alcoolului și renunțarea la fumat pot părea mai puțin spectaculoase decât o cură de trei zile cu suc verde, dar au un avantaj major: sunt susținute de principiile medicinei preventive și pot fi menținute pe termen lung.
Iar dacă o persoană are o boală hepatică, metabolică, digestivă sau urmează un tratament pentru cancer, o dietă drastică de detoxifiere poate fi cu atât mai nepotrivită.
Înainte de a începe o cură de detoxifiere sau de slăbire, este important să discuți cu medicul sau cu un dietetician, mai ales dacă ai o afecțiune diagnosticată sau urmezi un tratament.
Pentru că, uneori, cea mai sănătoasă „curățare” nu înseamnă să scoți ceva din organism, ci să renunți la ideea că organismul tău are nevoie de o soluție-minune pentru a face ceea ce știe deja să facă singur.
Aceste 4 alimente trebuie evitate dacă ai hipertensiune arterială.
Cine nu ar trebui să slăbească. Riscurile sunt uriașe. Se poate ajunge chiar la deces.
De ce are nevoie corpul nostru de zahăr: mai mult decât un gust dulce. Cum să consumi zahăr în mod sănătos.
Crezi că mănânci sănătos? S-ar putea să te înșeli. Nu mai consuma aceste alimente! Medicii trag un semnal de alarmă!
