Microplastice în mâncare: cinci surse neașteptate din alimentația zilnică

Publicul a început să conștientizeze faptul că microplasticele ajung în mâncare, mai ales prin consumul de pește și fructe de mare. Cercetările recente arată însă că expunerea din alte alimente și băuturi este mult mai frecventă decât cred majoritatea oamenilor. Estimările indică un aport zilnic cuprins între zero și până la 1,5 milioane de particule de microplastic, principala sursă fiind, de departe, apa îmbuteliată.

Guma de mestecat, o sursă neașteptată de plastic

Puțini consumatori realizează că guma de mestecat este, în esență, un produs pe bază de plastic. Majoritatea gumelor conțin o bază formată din polimeri plastici și cauciuc, peste care se adaugă îndulcitori și arome. În timpul mestecării, această bază eliberează microplastice. Studiile arată că un singur gram de gumă poate elibera până la 637 de particule de microplastic.

Surprinzător, nici variantele „naturale”, realizate din polimeri vegetali, nu sunt mult mai sigure. Ele eliberează cantități similare de microplastice, ceea ce sugerează că o parte din contaminare apare în procesul de producție sau ambalare. Cercetătorii au observat că cele mai multe particule sunt eliberate în primele opt minute de mestecare, motiv pentru care este recomandat să fie mestecată o singură gumă mai mult timp, în loc să fie înlocuită frecvent.

Sarea, contaminată aproape peste tot

Sarea este percepută ca un ingredient simplu și pur, însă realitatea este diferită. Analizele globale indică faptul că aproximativ 94% dintre produsele de sare testate conțin microplastice. Nivelul contaminării este atât de ridicat încât sarea de mare a fost propusă drept indicator al poluării cu microplastice a mediului marin.

Contrar așteptărilor, sarea terestră, inclusiv cea de tip „Himalaya”, prezintă adesea un nivel mai mare de contaminare decât sarea marină. O parte din microplastice provin din procesare și ambalare. Inclusiv râșnițele din plastic contribuie la problemă: măcinarea a doar 0,1 grame de sare într-o râșniță din plastic poate elibera mii de particule. Specialiștii recomandă utilizarea mecanismelor de măcinare din ceramică sau metal și depozitarea sării în recipiente non-plastice.

Fructele și legumele nu sunt complet ferite

Microplasticele și nanoplasticele au fost identificate în numeroase fructe și legume. Particulele foarte mici pot pătrunde în plante prin rădăcini, iar altele se depun pe suprafața acestora. Un studiu a arătat că merele și morcovii sunt printre cele mai contaminate, în timp ce salata verde prezintă niveluri mai scăzute.

Chiar și așa, cantitățile rămân mai mici decât cele întâlnite în alimentele puternic procesate. Medicii subliniază că beneficiile consumului de fructe și legume, bogate în antioxidanți precum antocianinele, depășesc riscurile potențiale asociate microplasticelor.

Ceaiul și cafeaua, contaminate din mai multe surse

Pliculețele de ceai nu sunt singura problemă. Frunzele de ceai, cafeaua, laptele și mai ales paharele de unică folosință cu strat de plastic contribuie la contaminarea băuturilor calde. Temperaturile ridicate favorizează eliberarea microplasticelor din recipient direct în băutură.

Studiile arată că băuturile calde conțin mai multe microplastice decât variantele reci. Laptele cumpărat în sticle de sticlă are, de asemenea, un conținut mai scăzut de particule. În mod paradoxal, unele băuturi carbogazoase sau beri ambalate în sticlă pot conține mai multe microplastice decât cele din plastic, din cauza contaminării provenite de la capacele metalice vopsite.

Pentru reducerea expunerii, experții recomandă ceaiul vrac și utilizarea cănilor reutilizabile din sticlă sau metal.

Fructele de mare, mai puțin problematice decât se crede

Deși majoritatea fructelor de mare conțin microplastice, nivelurile nu sunt neapărat cele mai ridicate din alimentație. În cazul organismelor filtratoare, precum midiile, s-au identificat între 0,2 și 0,7 particule pe gram. Prin comparație, prepararea unei singure cești de ceai cu un pliculeț din plastic poate elibera miliarde de particule.

Apa îmbuteliată, principalul vinovat

Cea mai mare sursă de microplastice din dietă rămâne apa îmbuteliată, cu până la 240.000 de particule pe litru. Trecerea la apa de la robinet poate reduce semnificativ expunerea.

Deși eliminarea completă a plasticului din alimentație este aproape imposibilă, specialiștii spun că evitarea ambalajelor din plastic, reducerea alimentelor procesate și încălzirea mâncării în recipiente din sticlă sunt pași simpli care pot face o diferență reală.