Europa se confruntă cu o creștere alarmantă a bolilor hepatice cronice, o problemă de sănătate publică majoră care rămâne adesea nedetectată până în stadii avansate.
O serie amplă de articole publicate în revista The Lancet Regional Health-Europe avertizează că aceste afecțiuni reprezintă o criză în plină evoluție, dar în mare parte prevenibilă, dacă sistemele medicale europene își schimbă radical abordarea.
Noua serie, coordonată de ISGlobal și realizată cu peste 75 de experți din 30 de țări, arată că bolile hepatice cronice sunt deja una dintre principalele cauze de mortalitate prematură în Europa.
Mai îngrijorător, acestea ocupă locul al doilea după bolile cardiace ischemice în ceea ce privește pierderea anilor de viață activă.
Impactul este disproporționat în rândul bărbaților și al persoanelor din medii socio-economice vulnerabile, unde accesul la prevenție și diagnostic este adesea limitat.
Una dintre cele mai importante schimbări epidemiologice este explozia bolilor hepatice metabolice.
Potrivit seriei, aproximativ una din trei persoane din Uniunea Europeană și Regatul Unit trăiește cu steatoză hepatică asociată disfuncției metabolice (MASLD).
Această afecțiune, strâns legată de obezitate și diabet, devine rapid unul dintre principalii factori ai cancerului hepatic în Europa.
Ceea ce odinioară era considerat o boală „rară sau secundară” este acum o problemă de masă.
Europa rămâne regiunea cu:
Combinația dintre alcool, obezitate și dietă nesănătoasă produce un efect cumulativ devastator asupra ficatului.
Estimările arată că alcoolul este responsabil de aproximativ 40% dintre cele 287.000 de decese premature anuale legate de boli hepatice în Europa.
Deși există tratamente eficiente, hepatita B și C continuă să producă decese evitabile.
Datele arată că aceste infecții sunt responsabile pentru peste 85% din aproximativ 57.000 de decese anuale asociate bolilor infecțioase hepatice în UE/SEE.
Problema majoră nu este lipsa terapiei, ci lipsa diagnosticării timpurii și accesul inegal la tratament.
Jeffrey V. Lazarus, profesor la CUNY School of Public Health și unul dintre coordonatorii seriei, atrage atenția că abordarea actuală este depășită:
„Europa nu are nevoie de un alt avertisment că bolile hepatice se agravează. Are nevoie de un mod diferit de a răspunde”, conform Medical Xpress.
El subliniază că factorii de risc sunt deja bine cunoscuți, dar tratați fragmentat:
„Când vorbim despre alimente ultraprocesate, alcool, obezitate și sedentarism, vorbim de fapt despre riscul hepatic. Avem nevoie de politici integrate de sănătate publică”.
Una dintre concluziile esențiale ale seriei este că milioane de persoane rămân nediagnosticate.
Autorii critică faptul că medicina primară monitorizează frecvent tensiunea arterială, colesterolul sau greutatea, dar nu și fibroza hepatică, un indicator-cheie al evoluției bolii.
Detectarea precoce prin teste simple și neinvazive ar putea preveni progresia către:
Seria publicată în The Lancet Regional Health-Europe arată clar că bolile hepatice nu pot fi reduse doar la „alegeri individuale”.
Stigmatizarea pacienților este considerată o barieră majoră în accesul la îngrijire.
„Stigmatizarea influențează direct accesul la îngrijiri și rezultatele de sănătate”, avertizează autorii comentariilor însoțitoare.
Experții propun o schimbare de paradigmă în patru direcții majore:
De asemenea, este recomandată implementarea unor politici mai stricte privind alcoolul și reducerea influenței factorilor comerciali asupra sănătății publice.
Specialiștii implicați în serie avertizează că Europa se află într-un punct critic: fie continuă să reacționeze tardiv, fie transformă prevenția într-o prioritate reală de sănătate publică.
„Este posibil să se pună capăt bolilor hepatice cronice ca amenințare majoră, dar numai dacă intervenim înainte ca diagnosticul tardiv să devină normă”, subliniază Lazarus.
În contextul Congresului European Association for the Study of the Liver (EASL) Congress, concluziile seriei devin un semnal de alarmă pentru toate sistemele de sănătate din Europa: ficatul nu mai poate rămâne în umbra altor boli cronice.
Papa Francisc a transmis un mesaj, la prima sa apariție publică după intervenția chirurgicală la colon.
Medicul Radu Țincu a rupt tăcerea despre țuică. Cât de toxică este și cum putem să orbim sau să murim de la ea.
Care sunt obiceiurile alimentare cu impact negativ asupra ficatului, dar și a stării de sănătate, în general.
Papa Francisc a fost externat miercuri, 14 iulie, din spital.
