Mitul celor 10.000 de pași pentru sănătate, doborât de un STUDIU. Adulții de vârstă mijlocie au nevoie de mai puțini!
Un nou studiu arată că adulții de vârstă mijlocie nu trebuie să se chinuie în fiecare zi să atingă ținta celor 10.000 de pași. Această țintă e de fapt o campanie de marketing de acum zeci de ani, care s-a...
7.000 de pași pe zi sunt suficienți pentru a reduce riscul de deces prematur din toate cauzele al persoanelor de vârstă mijlocie cu între 50% până la 70%, comparativ cu cel al altor persoane de vârstă mijlocie care fac mai puțini pași zilnici, arată studiul realizat de cercetătorii de la Universitatea Amherst din Massachusetts, SUA.
Dar făcutul a mai mult de 10.000 de pași pe zi - sau mersul mai repede - nu a redus în mai tare riscul, notează autorul principal Amanda Paluch, epidemiolog de activitate fizică la Universitatea Amherst.
Studiul, publicat în JAMA Network Open (link direct studiu), evidențiază eforturile specialiștilor de a stabili orientări bazate pe dovezi pentru o activitate fizică simplă, accesibilă, care aduce beneficii sănătății și longevității, precum mersul pe jos.
Cei 10.000 de pași de fapt sunt marketing!
Cei 10.000 de pași pe zi, de care se tot vorbește, nu reprezintă o recomandare stabilită științific, ci a apărut ca parte a unei campanii de marketing vechi de zeci de ani pentru un pedometru japonez, spune Amanda Paluch, profesor asistent de kinesiologie la Școala de Sănătate Publică și Științe ale Sănătății.
Întrebarea la care Paluch și colegii săi au vrut să răspundă în acest studiu este: Câți pași avem nevoie să facem zilnic pentru beneficii pentru sănătate? „Ar fi minunat să știm pentru un mesaj corect de sănătate publică sau pentru comunicarea clinician-pacient”, a arătat ea.
Cercetătorii au extras date din Studiul de dezvoltare a riscului arterial coronarian la adulți tineri (CARDIA), care a început în 1985 și este încă în desfășurare. Aproximativ 2.100 de participanți între 38 și 50 de ani au purtat un accelerometru în 2005 sau 2006. Au fost urmăriți timp de aproape 11 ani după aceea, iar datele rezultate au fost analizate în 2020 și 2021.
Participanții au fost separați în trei grupuri de comparație: cu volum scăzut (sub 7.000 de pași pe zi), moderat (între 7.000-9.999 de pași pe zi) și mare (mai mult de 10.000 de pași pe zi).
„Obțineți această reducere treptată a riscului mortalității pe măsură ce faceți mai mulți pași”, spune Paluch. „Au existat beneficii substanțiale pentru sănătate între 7.000 și 10.000 de pași, dar nu am văzut un beneficiu suplimentar dacă trecem dincolo de 10.000 de pași”, a arătat cercetătoarea.
O mie de pași în plus fac o uriașă diferență
„Pentru persoanele cu 4.000 de pași, a ajunge la 5.000 este semnificativ”, adaugă ea. „Și de la 5.000 la 6.000 de pași, există o reducere incredibilă a riscului mortalității prin toate cauzele până la aproximativ 10.000 de pași”.
Mai multe caracteristici fac acest studiu deosebit de interesant și informativ. În primul rând, a implicat persoane în vârstă mijlocie, în timp ce majoritatea studiilor de etapă s-au concentrat asupra adulților mai în vârstă. Deci, descoperirile pot sugera modalități de a menține oamenii mai sănătoși mai mult timp și de a evita decesul prematur, așa cum au experimentat unii dintre participanți.
„Prevenirea acestor decese înainte de speranța medie de viață - este o mare problemă”, spune Paluch. „Faptul că pașii făcuți zilnic ar putea fi asociați cu mortalitatea prematură este o nouă descoperire în domeniu”.
Studiul a prezentat, de asemenea, un număr egal de bărbați și femei și participanți albi sau d e culoare. Ratele mortalității pentru persoanele care merg cel puțin 7.000 de pași pe zi au fost cele mai scăzute în rândul femeilor și a persoanelor de culoare, comparativ cu omologii lor mai sedentari. Dar a existat un eșantion limitat de oameni care au murit, iar Paluch avertizează că cercetătorii trebuie să studieze populații mai mari și mai diverse pentru a evalua diferențele semnificative statistic de sex și rasă.
-
-
Care e diferența dintre stres și anxietate11.04.2026, 19:40
-
-
-
Femeile renunță mai greu la fumat decât bărbații. MOTIVELE ciudate care le împiedică. STUDIU
O cercetare susține că, deși fumează mai puțin decât bărbații, femeile sunt mai puțin dispuse să renunțe la țigări.
7 boli agravate de deficiență de vitamina D: riscul de deces crește. STUDII
Zborul în spațiu face ravagii asupra metabolismului ficatului. STUDIU
Bolile inflamatorii, influențate de ceasul intern al organismului. STUDIU
Experții susțin că ”perturbarea ceasului nostru intern al organismului duce la boli inflamatorii și infecțioase”.
Dezvăluiri în cazul morții lui Petrică Mîțu Stoian. Specialist: „Oxigenul hiperbar nu se folosește la pacienții cu afectare pulmonară post-COVID”
Dislipidemia, cauze, factori de risc și tratament. Nica: Netratată duce la boli grave
Dislipidemia netratată poate duce la boli grave. Care sunt nivelurile optime ale colesterolului și trigliceridelor.
6 lucruri pe care TREBUIE să le faci după 50 de ani dacă vrei să fii sănătos / sănătoasă
Vrei să fii sănătos / sănătoasă și după vârsta de 50 de ani? Iată 6 reguli care trebuie respetate cu strictețe:
Vitamina C, două efecte FABULOASE pentru sănătate în afară de cel asupra sistemului imunitar. STUDIU
Simptomele deficienței de vitamina B12: afectează creierul și sistemul digestiv
Bolile ignorate: zeci de milioane de oameni sub 50 de ani au probleme la muncă din cauza lor. STUDIU
Bicarbonatul de sodiu: 5 efecte benefice DOVEDITE științific. STUDII
Ficatul gras, boala fără simptome specifice. Dr. Daniela Nica: Putem ajunge la ciroză sau cancer
10 lucruri de știut despre anestezia generală. Ce se întâmplă cu pacientul, după trezire
Cele 10 lucruri pe care trebuie să știi despre anestezia generală.
Folosirea rețelelor sociale afectează sănătatea fizică, la studenți. STUDIU
Anemia feriprivă, cauze, diagnostic și tratament. Când poate pune viața în pericol
Anemia feriprivă, prin deficit de fier, este cea mai mare frecventă boală din lume după caria dentară.
Rezonanța magnetică în patologia hepatică. Dr. Dijmărescu, despre avantajul RMN: Are posibilitatea de cartografiere a arborelui biliar
RMN, rezonanța magnetică, standardul de aur pentru diagnosticarea patologiilor hepatice.
EXCLUSIV Testul care îți arată dacă ai cancer colorectal. Cristian Gheorghe: Este ieftin. Pacientul și-l poate cumpăra, îl face acasă. Rezultatele sunt rapide
Testul care îți arată dacă ai cancer colorectal poate fi procurat din farmacie. În câteva minute acesta indică un rezultat.
Hiperamonemia, cauze și tratament. Ce este Amoniacul, cum ajunge în corp și ce boli grave provoacă
Hiperamonemia este o situație periculoasă care poate provoca leziuni cerebrale și moarte.
Un nou indicator corporal poate prezice riscul de boli cardiovasculare. Legătura dintre obezitatea abdominală și riscul cardiovascular
Utilizarea ozonului în medicină: cât de sigură este ozonoterapia. Beneficii și riscuri în medicina alternativă
Lupus, boala autoimună care afectează articulațiile, inima și creierul. Medic: corpul nu mai recunoaște ce e al nostru și ce e străin
Lupusul este o boală autoimună care afectează articulațiile și alte organe din corp.
Testele care îți arată dacă ai probleme cu ficatul. Când sunt recomandate
Radu Țincu rupe tăcerea despre ȚUICĂ. Cum ajungem să ne intoxicăm cu PLUMB, fără să știm: Cazanele de metal, INTERZISE
Medicul Radu Țincu a rupt tăcerea despre țuică. Cât de toxică este și cum putem să orbim sau să murim de la ea.
