Peste 200 de jurnale medicale din întreaga lume s-au reunit pentru a lansa simultan, într-un editorial, apelul către liderilii mondiali prin care le solicită să ia măsuri de urgență pentru a limita creșterea...
Editorialul – apel (link direct editorial) este publicat în titluri de top din toate continentele, inclusiv The BMJ, The Lancet, New England Journal of Medicine, East African Medical Journal, Chinese Science Bulletin, National Medical Journal of India, Medical Journal of Australia și 50 Reviste de specialitate BMJ, inclusiv BMJ Global Health și Thorax.
Niciodată până acum nu s-au mai reunit atât de multe jurnale într-un efort comun, gest care reflectă gravitatea situației schimbărilor climatice cu care se confruntă acum lumea.
Editorialul este publicat înainte de Adunarea Generală a ONU de săptămâna viitoare, una dintre ultimele întâlniri internaționale care au loc înainte de conferința climatică (COP26) de la Glasgow, Marea Britanie, din noiembrie. Acesta este un moment crucial pentru a îndemna toate țările să elaboreze planuri climatice îmbunătățite și ambițioase pentru a onora obiectivele Acordului de la Paris, tratatul internațional privind schimbările climatice adoptat de 195 de țări în 2015.
Deși obiectivele recente de reducere a emisiilor și conservarea biodiversității sunt binevenite, acestea nu sunt suficiente, spun oamenii de știință, și încă e nevoie de planuri credibile pe termen scurt și lung, care să reducă efectele nefaste asupra sănătății populației, avertizează editorii acestora.
De zeci de ani, profesioniștii din domeniul sănătății și jurnalele din domeniul sănătății avertizează cu privire la impactul grav și crescând asupra sănătății cauzat de schimbările climatice și de distrugerea naturii.
Impactul asupra sănătății și supraviețuirea la temperaturi extreme, al evenimentelor meteorologice distructive și a degradării pe scară largă a ecosistemelor esențiale sunt doar câteva dintre modificările al căror impact îl vedem din ce în ce mai mult din cauza schimbărilor climatice.
Acestea îi afectează în mod disproporționat cei mai vulnerabili, inclusiv copiii și persoanele în vârstă, minoritățile etnice, comunitățile mai sărace și cele cu condiții de sănătate subiacente.
Editorialul îndeamnă guvernele să intervină pentru a transforma societățile și economiile, de exemplu, prin sprijinirea reproiectării sistemelor de transport, a orașelor, a producției și a distribuției de alimente, a piețelor pentru investiții financiare și a sistemelor de sănătate.
Vor fi necesare investiții substanțiale, dar acest lucru va avea beneficii economice și sănătoase pozitive, inclusiv în locuri de muncă de înaltă calitate, poluare redusă a aerului, activitate fizică sporită și locuințe și dietă îmbunătățite, explică autorii.
În mod crucial, cooperarea depinde de națiunile bogate care fac mai mult, spun ei. În special, țările care au creat în mod disproporționat criza de mediu trebuie să facă mai mult pentru a sprijini țările cu venituri mici și medii să construiască societăți mai curate, mai sănătoase și mai rezistente.
„Ca profesioniști din domeniul sănătății, trebuie să facem tot ce putem pentru a ajuta tranziția către o lume durabilă, mai echitabilă, rezistentă și mai sănătoasă”, au scris ei. „Noi, ca redactori ai revistelor de sănătate, facem apel la guverne și la alți lideri să acționeze, marcând anul 2021 ca anul în care lumea își schimbă în sfârșit cursul”.
Dr. Fiona Godlee, redactor-șef al BMJ și unul dintre coautorii editorialului, a declarat că „Profesioniștii din domeniul sănătății au fost pe prima linie a crizei COVID-19 și sunt uniți în avertizarea că epășirea 1,5 C și permiterea distrugerii continue a naturii va aduce următoarea criză mult mai mortală. Națiunile mai bogate trebuie să acționeze mai repede și să facă mai mult pentru a sprijini acele țări care suferă deja la temperaturi mai ridicate. 2021 trebuie să fie anul în care lumea își schimbă cursul - sănătatea noastră depinde pe el."
Seye Abimbola, redactor-șef al BMJ Global Health, a spus că „ce trebuie să facem pentru a combate pandemiile, inechitățile de sănătate și schimbările climatice este exact același lucru - solidaritate globală și acțiune care recunoaște că, în interiorul și între națiuni, destinele noastre sunt indisolubil legate, la fel cum sănătatea umană este indisolubil legată de sănătatea planetei”.
Profesorul Alan Smyth, redactor-șef comun al Thorax, a arătat, la rândul său, că „Încălzirea globală afectează viitorul planetei noastre și chiar acum afectează sănătatea plămânilor tuturor locuitorilor săi de toate vârstele, de la tineri la bătrâni. Acest editorial este un apel către liderii mondiali la COP26 să ia măsuri imediate și proporționale pentru a limita creșterea temperaturilor globale. "
RMN, rezonanța magnetică, standardul de aur pentru diagnosticarea patologiilor hepatice.
Testul care îți arată dacă ai cancer colorectal poate fi procurat din farmacie. În câteva minute acesta indică un rezultat.
Hiperamonemia este o situație periculoasă care poate provoca leziuni cerebrale și moarte.
Experții susțin că ”perturbarea ceasului nostru intern al organismului duce la boli inflamatorii și infecțioase”.
Ai o mâncărime care parcă nu mai trece orice ai face? Ea poate fi simptom al unor boli grave. Iată care:
Care sunt obiceiurile alimentare cu impact negativ asupra ficatului, dar și a stării de sănătate, în general.
O adolescentă din State suferă de o afecțiune rară care o face să miroasă în permanență a pește.
Papa Francisc a fost externat miercuri, 14 iulie, din spital.
Vrei să fii sănătos / sănătoasă și după vârsta de 50 de ani? Iată 6 reguli care trebuie respetate cu strictețe:
Papa Francisc a fost operat la colon și se simte bine, se arată într-un comunicat al Sfântului Scaun.
