Balonarea este o afecțiune comună care afectează 18% din populație la nivel mondial și poate fi gestionată eficient prin schimbări alimentare și tratamente...
Balonarea, sau distensia stomacului, afectează 18% dintre oameni la nivel mondial, adesea din cauza unor factori precum digestia. Opțiunile de tratament includ tratamente la domiciliu și tratamente cu sau fără prescripție medicală. Pentru a preveni viitoarele balonări, există sfaturi susținute de experți pentru a menține sănătatea intestinelor.
Balonarea este o senzație neplăcută de plenitudine sau presiune în stomac cauzată de umplerea tractului gastrointestinal cu gaze sau aer, adesea după o masă. Simptomele includ o senzație de prea plin, disconfort sau durere în zona stomacului, eliminarea gazelor și umflături sau expansiune în zona stomacului. În timp ce unele persoane se confruntă ocazional cu balonare și simptome ușoare, altele, în special cele cu alte afecțiuni, pot avea simptome moderate sau severe care interferează cu activitățile zilnice.
Balonarea după masă este de obicei temporară, durând între câteva ore și o zi sau două. Durata depinde de cauza de bază, cum ar fi intoleranța alimentară sau afecțiunile gastrointestinale, cum ar fi sindromul intestinului iritabil. Timpul în care organismul digeră complet alimentele poate varia între două și cinci zile, potrivit Health.
Balonarea după masă poate fi cauzată de diverși factori, cum ar fi dieta, obiceiurile de viață, alergiile alimentare, intoleranțele și afecțiunile de sănătate. Printre factorii declanșatori obișnuiți se numără înghițirea aerului în timp ce mestecă alimentele, mâncatul prea mult într-o singură ședință, consumul de alimente bogate în fibre sau de înlocuitori de zahăr, intoleranța la lactoză, constipația, GERD sau sindromul intestinului iritabil, creșterea excesivă a bacteriilor în stomac și anumite medicamente.
Alte cauze grave includ tumorile stomacale, cancerul ovarian, boala celiacă, insuficiența pancreatică și sindromul de dumping. Alte cauze mai puțin frecvente includ tumorile stomacale, cancerul ovarian, reacțiile sistemului imunitar legate de gluten, insuficiența pancreatică și sindromul de dumping (atunci când alimentele se deplasează prea repede prin tractul digestiv).
Foto: Freepik @backgroundy
Balonarea poate fi redusă prin luarea unor măsuri, cum ar fi încercarea unor remedii din farmacie, cum ar fi simethicone, capace de cărbune sau ajutoare pentru lactază, practicarea unei activități fizice regulate, automasajul zonei abdominale și utilizarea ceaiurilor din plante cu ingrediente precum menta și mușețelul.
Pentru balonarea frecventă sau severă, este posibil ca oamenii să trebuiască să ia în considerare alte opțiuni de tratament pe bază de prescripție medicală, cum ar fi medicamente pentru sindromul intestinului iritabil, antibiotice pentru creșterea excesivă a bacteriilor intestinale și laxative pentru constipație. Aceste măsuri pot ajuta la gestionarea și ameliorarea simptomelor de balonare.
Balonarea după masă este normală și nu poate fi complet prevenită. Pentru a evita balonarea burții, experții recomandă ajustarea dietei pentru a include apă, produse proaspete și grăsimi sănătoase, evitarea alcoolului, a băuturilor carbogazoase și a alimentelor care induc gaze, cum ar fi fasolea, varza, conopida și lactatele, atenția la aportul de fibre, evitarea unor obiceiuri precum mestecatul gumei sau folosirea paielor de băut, mâncatul lent al meselor, renunțarea la fumat și încorporarea probioticelor în rutina ta. Dacă este necesar, tratează constipația.
Balonarea este un fenomen comun și normal, dar dacă vă confruntați cu balonări frecvente și supărătoare, este important să consultați un furnizor de servicii medicale pentru a exclude orice afecțiune de bază.
Balonarea severă însoțită de simptome precum scaunul cu sânge, greață, vărsături, diaree, agravarea arsurilor la stomac, pierderea vizibilă în greutate sau febră trebuie consultată imediat. În cazul în care balonarea este declanșată de o problemă mai gravă, trebuie tratată cauza principală, iar specialiștii pot fi recomandați pentru a ajuta la refacerea sistemului digestiv.
Deși nu se poate preveni întotdeauna, experții recomandă ajustarea dietei, încercarea de remedii fără prescripție medicală și la domiciliu, încorporarea de exerciții fizice ușoare și solicitarea de asistență medicală în cazul în care balonarea devine severă sau se agravează.
Durerea cronică afectează, la nivel european, 20% din populație. Ce reprezintă terapia durerii și când se aplică aceasta.
Papa Francisc a fost operat la colon și se simte bine, se arată într-un comunicat al Sfântului Scaun.
Lupusul este o boală autoimună care afectează articulațiile și alte organe din corp.
Saturația de oxigen și simptomele unui nivel scăzut. Află de ce este importantă și cum se tratează.
Dislipidemia netratată poate duce la boli grave. Care sunt nivelurile optime ale colesterolului și trigliceridelor.
Experții susțin că ”perturbarea ceasului nostru intern al organismului duce la boli inflamatorii și infecțioase”.
Testul care îți arată dacă ai cancer colorectal poate fi procurat din farmacie. În câteva minute acesta indică un rezultat.
Cercetători americani au descoperit date noi privind modul în care expunerea pielii la UV poate provoca simptome în boli autoimune precum lupus.
Care sunt obiceiurile alimentare cu impact negativ asupra ficatului, dar și a stării de sănătate, în general.
