Rezonanța magnetică în patologia hepatică. Dr. Dijmărescu, despre avantajul RMN: Are posibilitatea de cartografiere a arborelui biliar

Afecțiunile ficatului și ale căilor biliare pot fi diagnosticate corect prin metode imagistice moderne. Dr. Adrian Dijmărescu, medic primar radiologie imagistică medicală, a vorbit la Digi 24 despre principalele boli ce pot fi descoperite prin RMN, CT sau ecografie, dar și despre câteva diferențe importante între cele trei metode de diagnosticare. 

”Principalele metode sunt constituite de ecografia abdominală, tomografia computerizată, cât și imagistica prin rezonanța magnetică, fiecare dintre ele venind cu avantajele și cu limitele sale.

Ecografia este, în principiu, o examinare de primă intenție care este rapidă, ieftină, cu o răspândire foarte largă, însă o examinare operator dependent.

CT-ul aduce multe informații în plus față de ecografie, însă în marea majoritate a cazurilor este necesară administrarea substanțelor de contrast, și nu trebuie să uităm că este o examinare iradiantă.

Examinarea RMN reprezintă examinarea superioară, cu o posibilitate de diferenție tisulară mult mai bună, însă este o examinare scumpă, care durează mult mai mult tip”, a explicat dr. Adrian Dijmărescu, în linii mari, care sunt cele trei metode imagistice.

RMN - ”standardul de aur” în patologia hepatică

”Trebuie știut că examinarea gold standard în patologia hepatică este rezonanța magnetică. Unul dintre principalele avantaje pe care le are față de celelalte două metode este posibilitatea de cartografiere a arborelui biliar, prin așa-numite secvențe colangio, astfel putem diagnostica, de exemplu, patologie biliară benignă, cum ar fi calculi sau stenoze la nivelul căilor biliare, chiar și fără administrare de substanțe de contrast”, a mai spus medicul.

Care sunt bolile hepatice diagnosticabile prin intemediul RMN

Potrivit medicului Dijmărescu, în principiu, marea majoritate a patologiilor hepatice pot fi diagnosticate și imagistic. ”Fie că vorbim de leziunile tumorale beligne, cum ar fi hemangioame, adenoame, chisturi hepatice, hiperplazie nodulară focală sau că vorbim de cele mai frecvente leziuni maligne, cum ar fi carcinomul hepatocelular sau colangiocarcinomul, toate acestea au niște aspecte tipice în cele două ponderații RM, cât și pattern-uri specifice de încărcare cu substanță de contrast.

De asemenea, patologia biliară se diagnostichează cel mai bine prin rezonanță magnetică cu secvențe de tip colangio și bine-înțeles bolile cronice ale ficatului, cum ar fi ciroza hepatică.

Când vorbim de rezonanța magnetică hepatică avem de-a face și cu o substanță de contrast specială, o substanță hepatospecifică, ce se excretă și la nivel hepatic, nu doar la nivel renal.

Cu ajutorul acestei substanțe de contrast hepatospecifice putem diagnostica, în plus, o leziune hepatică, în primul și primul rând prin folosirea unei noi secvențe, a unei noi faze în achiziția post contrast și anume faza hepato-biliară, fază în care putem observa substanța de contrast, fie la nivelul unei leziuni, fie la nivelul căilor biliare”, a mai spus medicul.

Potrivit specialistului în imagistică, echipamentul RMN 3 Tesla aduce o ”rezoluție spațială mai mare a imaginilor, cât și posibilitatea scurtării timpilor de achiziție”.

Dischinezia biliară sau tulburarea vezicii biliare: cauze, simptome și tratament. Bolile grave pe care le indică

Dischinezia biliară este tulburarea funcțională a vezicii biliare (colecist) care afectează tonusul și motilitatea acesteia. De altfel, dischinezia biliară este considerată a fi simptomul unor boli, cum ar fi: hipotiroidismul, pancreatita, diabetul, boala celiacă, calculii renali, gastrita, ulcerul duodenal, anemia hemolitică, lupusul eritematos sistemic (LES) sau fibromialgia. Cea din urmă se caracterizează prin spasme musculare care pot afecta și mușchii vezicii biliare.

Dischinezia biliară, ”bila leneșă”, reprezintă un complex de tulburări digestive de tip biliar, manifestate prin:

- dureri în partea dreaptă a abdomenului sub nivelul coastelor, dureri ce pot avea intensități diferite, de la o simplă jenă dureroasă până la colici puternice),

- gust amar,

- grețuri,

- vărsături de tip biliar,

- arsuri în partea superioară a abdomenului,

- lipsa poftei de mâncare,

- iritabilitate crescută,

- astenie fizică sau intelectuală

- balonări.

Cauzele dischineziei biliare și factorii de risc

Bila leneșă nu are o cauză cunoscută, astfel că se estimează că o posibilă cauză ar putea fi o tulburare metabolică subadiacentă, cum ar fi un deficit de hormon sau enzime, care afectează tractul gastrointestinal. 

În rândul factorilor de risc de apariție a dischineziei biliare se află:

- stresul, care provoacă o disfuncție a receptorilor dopaminei, hormonul plăcerii și al recompensei; Citește mai departe AICI.

Vezi și: Berea, cea mai periculoasă băutură pentru ficat. Risc de STEATOZĂ, pancreatită, colecistită. Un român bea 100 de litri pe AN