Cum influențează microbiomul intestinal riscul de boli cardiovasculare. Ce spun studiile despre sănătatea metabolică odată cu înaintarea în vârstă

Cercetătorii din China au descoperit că sănătatea metabolică poate fi evaluată prin măsurarea prezenței și abundenței anumitor microbi în microbiomul intestinal. Vârsta este, de asemenea, asociată cu anumite caracteristici ale microbiomului, iar persoanele cu microbiom asociat cu o metrică mai tânără au fost mai puțin susceptibile de a suferi de boli cardiovasculare.

Cercetătorii au dezvoltat o semnătură microbiană legată de vârstă și de metabolism pe baza rezultatelor investigațiilor efectuate pe un grup de peste 10.000 de persoane și au verificat-o pe un grup de peste 9.000 de oameni. Microbiomul intestinal este populația de bacterii, viruși și alți microbi care joacă un rol în digestie, semnalizare nervoasă, răspuns imunitar și hormoni.

Microbiomul influențează riscul de boli cardiovasculare prin producerea de metaboliți precum TMAO și SCFA, modularea inflamației și a răspunsurilor imune, influențarea metabolismului lipidelor și al glucozei, reglarea tensiunii arteriale și modificarea absorbției colesterolului.

Pe măsură ce îmbătrânim, modificările sistemului imunitar, ale dietei, ale stilului de viață și ale funcției intestinale modifică microbiomul intestinal, ducând la mai puține tipuri diferite de bacterii și la modificări ale funcției acestora, afectând sănătatea noastră generală și riscul de boli.

Parametri metabolici sunt legați de procesul de îmbătrânire

Cercetătorii au analizat o cohortă de 10.207 participanți chinezi și i-au clasificat în cinci grupuri de multimorbiditate metabolică: colesterol sănătos, lipoproteine cu densitate scăzută (HDL), lipoproteine cu densitate ridicată (LDL), colesterol, colesterol mixt legat de obezitate și hiperglicemie.

Aceștia au constatat că cei din aceste grupuri aveau cu 75% și 117% mai multe șanse de a dezvolta boli cardiovasculare în comparație cu grupul sănătos. Clusterele sănătoase au fost legate de MC1, MC2 și MC3, în timp ce clusterele nesănătoase au fost asociate cu MC4 și MC5. Constatările au fost validate într-o grupă de 9.061 de persoane cu o urmărire de 10 ani.

Vezi și: Lipsa somnului te face să te simți cu până la 10 ani mai bătrân. Ce spun experții despre impactul somnului

Foto: Freepik @senivpetro

Anumite bacterii pot influența îmbătrânirea

Cercetătorii au analizat microbiomul intestinal a 4.491 de participanți și au secvențiat genomurile acestora pentru a identifica speciile. Aceștia au descoperit caracteristici care se suprapun în microbiomul clusterelor de morbiditate metabolică și au caracterizat speciile la persoanele mai tinere și mai în vârstă.

Ei au dezvoltat o metrică a vârstei microbiene intestinale folosind 55 de specii legate de vârstă și au validat-o folosind date transversale din alte țări. Persoanele mai tinere aveau niveluri mai scăzute de specii de Bacteroides, în timp ce persoanele mai în vârstă aveau niveluri mai ridicate de specii de Prevotella și Enterobacteriaceae.

Citește și: Cum să întrerupi postul intermitent în mod corect. Alimentele care ajută stomacul să revină la starea de digestie

Poate microbiomul să fie folosit pentru a preveni bolile de inimă?

Studiul a descoperit o corelație puternică între sănătatea slabă a microbiomului intestinal și un risc crescut de afecțiuni legate de morbiditate, cum ar fi problemele cardiovasculare. Acest lucru sugerează că un microbiom intestinal sănătos poate contribui la limitarea impactului îmbătrânirii asupra organismului și poate deveni și mai important pentru a-i ajuta pe oameni să rămână sănătoși pe măsură ce îmbătrânesc, conform MedicalNewsToday.

Rezultatele acestei cercetări sunt susținute de dovezile din alte studii, care au arătat că disbioza intestinală, un dezechilibru al populațiilor bacteriene din intestin, este asociată cu o serie de afecțiuni inflamatorii, inclusiv boli inflamatorii intestinale (IBD), artrită reumatoidă și lupus eritematos sistemic, dar și cu boli cardiovasculare.

Există, de asemenea, legături între aceste afecțiuni, inclusiv IBD, și bolile cardiovasculare. Autorii acestui studiu au analizat atacul de cord, accidentul vascular cerebral și decesul legat de evenimente cardiovasculare, dar alte studii au legat disbioza intestinală de o serie de factori de risc cardiovascular, inclusiv ateroscleroza, hipertensiunea, insuficiența cardiacă, boala cronică de rinichi, obezitatea și diabetul de tip 2.