Un detaliu ignorat al digestiei poate influența riscul de cancer colorectal, Parkinson și Alzheimer. Cercetătorii explică de ce timpul de tranzit intestinal contează.
Pe scurt, cu cât materiile fecale rămân mai mult timp în intestin, cu atât bacteriile intestinale își schimbă activitatea. Acest proces poate favoriza apariția unor substanțe asociate cu inflamația, afectarea colonului și un risc mai mare pentru anumite boli.
Majoritatea oamenilor acordă puțină atenție timpului pe care alimentele îl petrec în tubul digestiv. Totuși, cercetările recente arată că durata tranzitului intestinal ar putea avea un rol mult mai important decât se credea până acum.
Potrivit unei analize publicate în revista Gut, acest interval influențează compoziția microbiomului intestinal și poate avea efecte asupra riscului de boli digestive, neurologice și metabolice.
Tranzitul intestinal reprezintă perioada dintre momentul în care alimentele sunt ingerate și eliminarea reziduurilor prin scaun.
Durata acestui proces diferă considerabil de la o persoană la alta. Alimentația, vârsta, sexul, activitatea fizică, nivelul de stres, tratamentele medicamentoase și chiar factorii genetici contribuie la aceste diferențe.
Autorii analizei au revizuit zeci de studii dedicate microbiomului intestinal și au ajuns la concluzia că timpul de tranzit reprezintă unul dintre cei mai importanți factori care explică diferențele dintre microbiomul oamenilor.
Henrik Roager, cercetător în domeniul microbiomului la Universitatea din Copenhaga și autor principal al studiului, a explicat rolul tranzitului intestinal.
"Dovezile acumulate arată că timpul de tranzit intestinal reprezintă un factor-cheie care modelează compoziția și activitatea microbiotei intestinale, iar acestea sunt strâns legate de sănătatea umană.
Atât studiile populaționale, cât și cele de dimensiuni mai mici au identificat timpul de tranzit drept unul dintre principalii factori care explică variațiile foarte mari ale microbiotei fecale între persoane. Cu toate acestea, timpul de tranzit este încă rareori luat în considerare în cercetările dedicate microbiomului uman", a explicat dr. Henrik Roager, autor principal al studiului, potrivit Science Alert.
Analiza arată că viteza cu care alimentele traversează intestinul depinde de mai mulți factori:
Durata tranzitului poate varia chiar și la aceeași persoană, în funcție de stilul de viață sau de modificările alimentare.
Specialiștii explică faptul că un tranzit intestinal prelungit modifică activitatea bacteriilor din intestin.
În mod normal, bacteriile folosesc carbohidrații fermentabili și produc acizi grași cu lanț scurt, compuși considerați benefici pentru sănătatea colonului.
Atunci când materiile fecale rămân prea mult timp în intestin, aceste surse de hrană se epuizează, iar bacteriile trec la degradarea proteinelor. În urma acestui proces apar substanțe considerate potențial toxice.
Chirurgul colorectal Ketan Thanki, de la Long Beach Medical Center din California, care nu a participat la cercetare, a explicat implicațiile.
"Atunci când tranzitul încetinește, carbohidrații fermentabili se epuizează înainte ca materiile fecale să ajungă în partea finală a colonului. Bacteriile nu mai produc în principal acizi grași cu lanț scurt, benefici pentru sănătate, ci încep să fermenteze proteinele", a explicat chirurgul colorectal Ketan Thanki.
Medicul avertizează că toate acestea afectează întregul organism.
"Acest proces generează metaboliți precum amoniacul, hidrogenul sulfurat, fenolii, indolii și acizii grași cu lanț ramificat. Acești compuși sunt toxici pentru celulele colonului, pot afecta ADN-ul acestora, pot favoriza apariția mutațiilor implicate în cancer și pot crește permeabilitatea peretelui intestinal, ceea ce contribuie la inflamația sistemică", spune medicul.
Autorii analizei arată că un tranzit intestinal lent poate favoriza modificarea acizilor biliari și apariția unui dezechilibru al microbiomului.
Constipația și bolile inflamatorii intestinale reprezintă deja factori de risc cunoscuți pentru cancerul colorectal, iar dieta occidentală și prelungirea tranzitului intestinal pot amplifica aceste mecanisme.
Cancerul colorectal rămâne una dintre cele mai frecvente cauze de deces prin cancer la nivel mondial.
Concluziile studiului depășesc sfera bolilor digestive.
Autorii menționează că tulburările de tranzit intestinal și constipația apar frecvent și la persoane diagnosticate cu boala Parkinson, boala Alzheimer sau scleroză multiplă.
Mecanismele biologice nu sunt încă pe deplin demonstrate, însă modificările microbiomului și inflamația sistemică reprezintă ipoteze importante aflate în studiu.
Autorii consideră că timpul de tranzit intestinal trebuie măsurat mai frecvent în studiile dedicate microbiomului, deoarece acest indicator poate explica numeroase diferențe observate între persoane.
Potrivit cercetătorilor "prin includerea măsurării timpului de tranzit intestinal în studiile dedicate microbiomului putem înțelege mai bine legăturile dintre microbiom, alimentație și boală. Astfel de informații pot deveni esențiale pentru prevenirea, diagnosticul și tratamentul mai multor boli, atât ale tubului digestiv, cât și ale altor organe, pe tot parcursul vieții".
Pentru menținerea unui tranzit intestinal sănătos, specialiștii recomandă consumul zilnic de alimente bogate în fibre, o hidratare adecvată și activitate fizică regulată. Totodată, evitarea sedentarismului și consultul medical în cazul unor modificări persistente ale tranzitului intestinal pot contribui la depistarea precoce a unor afecțiuni digestive.
