Consumul regulat de laxative, risc crescut de demență. Între 40 și 70% dintre vârstnici suferă de constipație

Constipația este una dintre cele mai frecvente afecțiuni de natură gastrointestinală, la nivel mondial 20% din populație confruntându-se cu simptome de constipație.

Un studiu recent a arătat că 40% dintre persoanele vârstnice, respectiv 70% dintre rezidenții căminelor de bătrâni suferă de această tulburare, ca urmare a alimentației neadecvate. Iar acesta este unul motiv ce cântărește mult în apelarea la laxative, notează Medical News Today.

Cum laxativele fac parte din medicamentele care se eliberează fără prescripție medicală, de multe ori s-a ajuns în situația de a se face abuz de acestea.

Studiile arată că utilizarea laxativelor poate influența compoziția florei intestinale, dar mai ales că induce modificări pe termen lung în răspunsul imunitar.

Vezi și: Cardiomiopatia dilatativă, boala fără cauză: simptome, tratament. Horațiu Moldovan: Boala asta se potrivește foarte bine cu soluția transplantului cardiac

Microbiomul, laxativul și demența

Cercetările arată, de asemenea, că aceste modificări pot crește producția de toxine legate de inflamație, leziuni neuronale și depunerea de amiloid - un biomarker pentru demență.

Investigarea în continuare a modului în care utilizarea laxativelor și a altor agenți care perturbă microbiomul poate afecta demența ar putea duce la îmbunătățirea strategiilor de tratament și de prevenire.

Recent, cercetătorii au analizat datele privind asistența medicală pentru a vedea dacă utilizarea laxativelor este legată de apariția demenței.

Aceștia au constatat că utilizarea regulată a laxativelor este legată de un risc mai mare de demență de toate cauzele.

”Acest studiu raportează că persoanele care utilizează mai multe laxative au o probabilitate mai mare de a dezvolta demență în raport cu cele care utilizează mai puțin laxative.

Este interesant faptul că persoanele cu cel puțin o boală asociată demenței, boala Parkinson, suferă de constipație cu o frecvență mai mare decât cele care nu suferă de boala Parkinson”, a declarat pentru Russell Swerdlow, neurolog și co-director al KU Alzheimer's Disease Research Center, care nu a fost implicat în studiu.

Vezi și: Insuficiența cardiacă: cauze, diagnostic, tratament. Care sunt primele semne. Moldovan: Pacientul suferă, pentru că inima lui nu mai poate pompa eficient sângele în organism

Risc de demență, crescut cu 65%

În cadrul studiului au fost analizate datele a peste 500.000 de persoane, cu o medie de vârstă de 56,5 ani, dintre care 54,4% au fost femei, iar 3,6% au declarat utilizarea regulată de laxative.

Astfel, pe parcursul unei perioade medii de urmărire de 9,8 ani, 1,3% dintre participanții care au folosit laxative și 0,4% dintre neutilizatori au dezvoltat demență.

De asemenea, s-a constatat că riscul de demență a crescut în paralel cu numărul de tipuri de laxative utilizate în mod regulat.

Riscul de demență pentru toate cauzele a crescut cu 28% pentru cei care folosesc un singur tip de laxativ și cu 90% pentru cei care folosesc două sau mai multe laxative, în comparație cu cei care nu folosesc laxative.

Studiu a fost publicat în revista Neurology.

Deși boala Alzheimer este una dintre cele mai răspândite forme de demență, cu 60-70% din cei diagnosticați cu demență, potrivit aceluiași studiu, consumul de laxative nu a fost asociat cu riscul de apariție a bolii Alzheirmer.

Cum funcționează laxativele

Potrivit cercetătorilor, o posibilă explicație între laxative și demență este dată de faptul că acest tip de medicamente poate influența compoziția microbiomului intestinal, iar cum există o legătură importantă între intestin și creier, orice perturbare la nivelul intestinului se va resimți și la nivelul creierului.

”Dezechilibrul bacteriilor intestinale provocat de laxative ar putea crește producția de N-oxid de trimetilamină (TMAO) - un metabolit derivat din intestin - și intrarea acestuia în sânge.

Nivelurile ridicate de TMAO în plasmă duc la hiperactivitate plachetară, tromboză, inflamație vasculară și ateroscleroză care contribuie la patologia accidentului vascular cerebral și a demenței vasculare”, afirmă Feng Sha, autorul studiului.

Constipația, cauze, factori de risc și tratament

Constipația este inconfortabilă, dar trebuie menționat că aceasta nu este o boală în sine ci un simptom al altor afecțiuni, iar cauzele ce duc la apariția sa includ:

- regimul alimentar dezechilibrat, cu un conținut redus de fibre și bogat în grăsimi animale și zahăr procesat

- masticația insuficientă sau necorespunzătoare

- schimbările de mediu, acestea duc la constipația călătorului

- utilizarea unor anumite medicamente

- abuzul de laxative

- sarcina

- hemoroizii și fisurile anale

- compresia mecanică asupra colonului.

De asemenea, există și afecțiuni care pot duce la apariția constipației, iar acestea sunt:

- probleme la nivelul tractului gastrointestinal, precum sindromul intestinului iritabil

- tumori sau alte obstrucții

- boala celiacă

- polipi pe colon

- scleroza multiplă

- diabet

- hipotiroidism

- boala Parkinson

- accidentul vascular cerebral

- afecțiuni neurologice.

Tratamentul poate să fie medicamentos, însă în unele cazuri se poate opta și pentru remedii naturiste, prin adoptarea unei diete sănătoase, bogate în fibre.

Vezi și: Cefaleea, durerea care însoțește alte boli. Când devine periculoasă și cum se poate trata. Medic: Poate să ascundă o malformație vasculară cerebrală care nu a rupt