Te doare capul după o zi stresantă? Ce poți face pentru a scăpa de durere și cum previi următorul episod

O femeie tulburată, care suferă de o durere de cap puternică în timp ce stă întinsă pe canapea, acasă Sursa: Freepik

Stresul este unul dintre cei mai frecvenți factori declanșatori ai durerilor de cap de tensiune, însă există câteva metode simple prin care poți calma durerea și poți reduce riscul ca aceasta să reapară.

Ce trebuie să știi:

  • Durerile de cap de tensiune sunt cel mai frecvent tip de durere de cap și sunt adesea asociate cu stresul, lipsa somnului și încordarea musculară.

  • Durerea se simte, de regulă, ca o presiune sau o strângere în jurul capului, pe ambele părți, și poate dura de la 30 de minute până la o săptămână.

  • Masajul, aplicarea de căldură sau gheață, exercițiile de respirație și medicamentele obișnuite pentru durere pot ajuta la ameliorarea simptomelor.

  • Somnul suficient, mișcarea, hidratarea și identificarea factorilor care declanșează stresul pot reduce frecvența episoadelor.

De ce apare durerea de cap atunci când ești stresat

Ai avut o zi grea la serviciu, ai stat ore întregi în fața calculatorului, iar drumul spre casă a fost un adevărat test de răbdare. Când ajungi acasă, începe să te doară capul. Nu este neapărat o coincidență. Stresul poate declanșa modificări în organism care favorizează apariția durerilor de cap.

De altfel, nu ești singurul care se confruntă cu această problemă. Potrivit sondajului „Stress in America 2026”, realizat de Asociația Americană de Psihologie, 72% dintre adulții din SUA au fost de acord că stresul este pur și simplu ceva cu care trebuie să trăiască. Șase din zece au declarat că stresul le-a afectat cel puțin într-o oarecare măsură somnul, iar lipsa somnului este un factor declanșator frecvent al durerilor de cap, conform Medical Xpress.

Acest tip de durere este cunoscut sub numele de durere de cap de tensiune și reprezintă cea mai frecventă formă de cefalee, potrivit Harvard Health.

Cercetătorii nu au stabilit încă exact ce mecanism provoacă aceste dureri. În trecut, specialiștii considerau că principala cauză este încordarea mușchilor din zona capului și a gâtului. Cercetările mai recente sugerează însă că persoanele afectate ar putea avea un sistem nervos mai sensibil la durere. În această situație, tensiunea musculară care însoțește adesea durerea ar putea fi mai degrabă o consecință a sensibilității decât cauza principală, explică experții de la Mayo Clinic.

Stresul rămâne unul dintre cei mai des menționați factori declanșatori. Acesta poate favoriza apariția durerilor de cap prin mai multe mecanisme:

  • Încordarea mușchilor gâtului, umerilor, scalpului, feței și maxilarului.

  • Strângerea maxilarului sau scrâșnirea dinților.

  • Tulburările de somn.

  • Săritul peste mese.

La acestea se pot adăuga anxietatea, depresia, statul prelungit pe scaun într-o poziție incorectă și suprasolicitarea ochilor.

Nici deshidratarea, consumul de alcool sau excesul de cofeină nu trebuie ignorate. Chiar și reducerea bruscă a cantității de cafea consumate poate declanșa o durere de cap. Răceala, gripa și sinuzita sunt alți factori care pot contribui la apariția acesteia.

Durerile de cap de tensiune sunt mai frecvente la adulți și la adolescenții mai mari, apar puțin mai des la femei decât la bărbați și pot avea și o componentă ereditară, potrivit Bibliotecii Naționale de Medicină.

Cum îți dai seama că ai o durere de cap provocată de stres

Nu toate durerile de cap se manifestă la fel. În cazul cefaleei de tensiune, senzația caracteristică este cea de presiune, ca și cum o bandă strânsă ar înconjura capul.

Durerea poate apărea la nivelul frunții, tâmplelor sau în partea din spate și pe lateralele capului. De obicei, afectează ambele părți și este ușoară sau moderată, având un caracter surd și constant, nu pulsatil.

Uneori, senzația de presiune se extinde și la nivelul feței sau gâtului. Mușchii umerilor și ai cefei pot deveni sensibili sau dureroși la atingere.

Unele persoane pot deveni mai sensibile la lumină sau la zgomote. Totuși, spre deosebire de migrenă, durerile de cap de tensiune nu sunt însoțite, în mod obișnuit, de aură, greață sau vărsături, potrivit Institutului Național pentru Tulburări Neurologice și Accident Vascular Cerebral.

Un alt indiciu este faptul că durerea nu se agravează, de regulă, atunci când mergi, urci scările sau desfășori alte activități obișnuite.

În ceea ce privește durata, un episod poate trece în doar 30 de minute sau poate persista până la o săptămână. În mod obișnuit, durerea durează între patru și șase ore, notează Cleveland Clinic.

Specialiștii fac și o diferență între durerile episodice și cele cronice. Dacă apar în mai puțin de 15 zile pe lună, sunt considerate episodice. Dacă sunt prezente în cel puțin 15 zile pe lună, timp de minimum trei luni, sunt încadrate drept cronice, potrivit Mayo Clinic.

Ce poți face pentru a calma rapid durerea de cap

Primul pas este să încerci să identifici ce a declanșat durerea. Poate ai dormit prea puțin, ai sărit peste masa de prânz, ai stat prea mult pe scaun sau ai trecut printr-o situație tensionată.

Un jurnal al durerilor de cap te poate ajuta să observi dacă există o legătură între anumite activități, stări emoționale sau obiceiuri și apariția simptomelor.

Pentru ameliorarea durerii, Harvard Health menționează mai multe metode care pot fi utile:

Medicamentele pentru durere. Aspirina, ibuprofenul și paracetamolul sunt printre medicamentele fără prescripție medicală utilizate pentru calmarea durerilor de cap de tensiune.

Masajul. Masarea zonelor în care simți tensiune, în special a gâtului și umerilor, poate ajuta la relaxarea musculaturii și la reducerea disconfortului.

Căldura sau gheața. Aplicarea unei surse de căldură sau a unei comprese reci în zonele tensionate poate contribui la ameliorarea simptomelor.

Exercițiile de respirație. Respirația profundă și tehnicile de relaxare pot ajuta organismul să iasă din starea de tensiune asociată stresului.

Totuși, există un lucru important de care trebuie să ții cont: nu lua analgezice prea des. Folosirea lor excesivă poate avea efecte adverse și poate provoca dureri de cap de rebound, adică dureri care apar sau se agravează în legătură cu utilizarea frecventă a medicamentelor pentru durere.

Harvard Health recomandă să nu folosești aceste medicamente mai mult de două sau trei zile pe săptămână.

Dacă ai nevoie de medicamente pentru durerea de cap de mai mult de două ori pe săptămână, dacă episoadele devin diferite sau îți afectează activitățile obișnuite, este recomandat să discuți cu medicul, potrivit Mayo Clinic.

Când o durere de cap poate ascunde o problemă gravă

Deși durerile de cap de tensiune sunt frecvente, nu orice durere trebuie pusă pe seama stresului.

Există anumite simptome care impun evaluare medicală de urgență. Solicită ajutor medical dacă durerea:

  • Apare brusc, este foarte intensă sau reprezintă cea mai puternică durere de cap pe care ai avut-o vreodată.

  • Este însoțită de febră, rigiditatea gâtului, confuzie sau convulsii.

  • Apare împreună cu vedere dublă, slăbiciune, amorțeală sau dificultăți de vorbire.

  • Se instalează după un traumatism cranian, în special dacă se agravează.

Aceste manifestări nu trebuie ignorate, chiar dacă ai mai avut dureri de cap în trecut.

Cum poți preveni următoarea durere de cap

Calmarea durerii este importantă, dar la fel de important este să reduci riscul ca aceasta să reapară. Iar primul pas este să îți cunoști factorii declanșatori.

Dacă observi că durerile apar după mai multe nopți în care ai dormit insuficient, încearcă să recuperezi orele de somn și să păstrezi un program regulat de odihnă.

Dacă te simți frecvent iritat sau anxios, încearcă să identifici situațiile care îți provoacă aceste stări. Uneori, o pauză de la activitățile obișnuite sau o ieșire în natură pot ajuta la întreruperea ciclului de stres.

Atunci când nu poți ieși afară, poți încerca alte metode de relaxare, precum meditația de conștientizare, respirația profundă, imaginile ghidate sau exercițiile minte-corp. Yoga restaurativă și tai chi sunt alte variante menționate de specialiști.

Există și metode terapeutice care pot ajuta. Biofeedback-ul, prin care înveți să îți controlezi anumite reacții ale organismului, și terapia cognitiv-comportamentală, o formă de terapie prin conversație, pot contribui la gestionarea stresului și la reducerea frecvenței durerilor de cap.

Dacă lucrezi mult la calculator, nu uita să faci pauze. Ridică-te periodic de pe scaun, întinde-ți gâtul și umerii și verifică dacă ai o poziție corectă. Statul prelungit într-o postură incorectă și suprasolicitarea ochilor pot favoriza apariția durerilor de cap.

Nu în ultimul rând, obiceiurile zilnice contează. Activitatea fizică regulată, alimentația echilibrată, hidratarea corespunzătoare și somnul de calitate pot contribui la reducerea stresului și a durerilor de cap de tensiune. Sprijinul celor apropiați este, de asemenea, important.

Așadar, o durere de cap apărută după o zi dificilă nu trebuie ignorată și nici tratată automat doar cu analgezice. Identificarea factorilor declanșatori și câteva schimbări în rutina zilnică pot face diferența între episoade care revin constant și o mai bună gestionare a durerii.

Google News icon  Urmărește-ne și pe Google News - abonează‑te!

Articole similare