Somnul de la prânz, legat de un risc mai mare de demență

Ce trebuie să știi

• Persoanele care dormeau la prânz în majoritatea zilelor sau zilnic au avut un risc de demență cu 48% mai mare.
• Ațipitul neintenționat în timpul zilei a fost asociat cu un risc de demență cu 39% mai mare.
• Somnul de cel mult 30 de minute a fost asociat cu un risc mai mare, dar rezultatul nu s-a menținut în toate analizele.
• Studiul nu demonstrează că somnul de zi provoacă demență. Nevoia tot mai frecventă de a dormi poate fi un semnal care merită discutat cu medicul.

Un pui de somn după prânz pare un răsfăț nevinovat, mai ales la vârste înaintate. Dar dacă simți nevoia să dormi aproape în fiecare zi sau ațipești fără să vrei, acest obicei ar putea ascunde mai mult decât oboseală. Un studiu realizat pe aproape 1.000 de persoane în vârstă a identificat o legătură între somnul frecvent din timpul zilei și riscul de demență.

Cercetarea publicată în Journal of Gerontology a urmărit participanții pe o perioadă de până la 10 ani. Rezultatele arată că persoanele care dormeau ziua în majoritatea zilelor sau în fiecare zi aveau un risc cu 48% mai mare de demență față de cele care dormeau rar sau deloc la prânz.

Important de menționat este faptul că studiul nu demonstrează că somnul de zi provoacă demență. Legătura observată poate indica și faptul că nevoia tot mai mare de somn reprezintă un semnal timpuriu al unor schimbări la nivelul creierului sau al stării generale de sănătate.

Când somnul de la prânz poate ascunde o problemă

Nu orice pui de somn trebuie să fie un motiv de îngrijorare. O pauză după masă poate face parte din rutina unei persoane și nu indică, în sine, o problemă de sănătate.

Diferența apare atunci când somnul devine tot mai frecvent sau când persoana ațipește fără să își propună acest lucru.

În studiu, persoanele care dormeau ziua în majoritatea zilelor sau zilnic au avut un risc mai mare de demență decât cele care rareori sau niciodată nu trăgeau un pui de somn. În schimb, somnul ocazional nu a avut o legătură clară cu un risc mai mare.

Cercetătorii au luat în calcul și alte probleme care pot influența somnul și sănătatea creierului, precum afecțiunile cronice, depresia, apneea de somn și durata somnului nocturn. Legătura dintre somnul frecvent de zi și demență a rămas prezentă și după aceste ajustări.

Ațipești fără să vrei? Ce au observat cercetătorii

Un alt rezultat a atras atenția echipei de cercetare: persoanele care ațipeau fără intenție sau aveau atât somnuri planificate, cât și episoade de somn neintenționate au avut un risc de demență cu 39% mai mare decât cele care nu dormeau ziua.

În schimb, pentru persoanele care își planificau somnul de la prânz nu a existat o legătură clară cu riscul de demență după ce cercetătorii au luat în calcul starea de sănătate și somnul din timpul nopții.

De ce contează această diferență? Nevoia de a dormi în timpul zilei poate apărea și din cauza unui somn nocturn de proastă calitate, a apneei de somn sau a altor probleme de sănătate.

Prin urmare, nu doar durata odihnei contează, ci și schimbările apărute în rutina obișnuită. O persoană care începe să adoarmă frecvent fără să vrea merită să acorde atenție acestui semnal.

Somnul scurt de la prânz nu este neapărat mai sigur

Cercetătorii au analizat și durata somnului de zi. Persoanele care dormeau cel mult 30 de minute au avut un risc de demență cu 40% mai mare în analiza principală.

Totuși, această asociere nu a mai fost clară atunci când echipa a analizat separat cazurile de demență apărute la cel puțin cinci ani de la începutul urmăririi.

Acest rezultat este important: datele nu demonstrează că un pui de somn scurt crește riscul de demență. Dintre obiceiurile analizate, somnul frecvent de zi a avut cea mai consistentă legătură cu apariția bolii.

Somnul excesiv poate fi un semn timpuriu al demenței?

Există și o altă explicație posibilă. Schimbările care apar în creier înainte de diagnosticarea bolii Alzheimer pot afecta mecanismele care mențin starea de veghe. În acest caz, somnolența din timpul zilei ar putea apărea înainte ca problemele de memorie să devină evidente.

Cercetătorii au repetat analiza pentru a vedea dacă legătura dintre somnul frecvent și demență rămâne prezentă atunci când iau în calcul doar cazurile apărute la cel puțin cinci ani de la începutul studiului. Asocierea s-a menținut, iar estimarea riscului a fost cu 75% mai mare.

Acest rezultat susține ideea că legătura nu se explică în totalitate prin cazurile de demență care existau deja, dar nu fuseseră încă identificate. Totuși, studiul nu poate stabili cu certitudine dacă somnul frecvent contribuie la apariția bolii sau dacă reprezintă un semn timpuriu al acesteia.

Ce ar trebui să reții din acest studiu

Un pui de somn ocazional nu este un motiv de alarmă, iar cercetarea nu recomandă renunțarea la odihna din timpul zilei. Mai importantă este schimbarea tiparului obișnuit de somn. Dacă o persoană care înainte rămânea trează fără dificultate începe să doarmă aproape zilnic la prânz sau ațipește frecvent fără să vrea, este bine să discute cu medicul.

Somnolența poate avea numeroase cauze, de la nopți nedormite și tulburări de somn până la alte afecțiuni. Identificarea lor poate ajuta la stabilirea conduitei potrivite.

Somnul frecvent din timpul zilei ar putea fi un indiciu util pentru identificarea persoanelor cu risc mai mare de demență. Sunt însă necesare studii suplimentare pentru a înțelege ce înseamnă această legătură și cum poate fi folosită în practică.